2 intrări

9 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONVOLUȚIÚNE s. f. v. convoluție.

CONVOLUȚIÚNE s. f. v. convoluție.

convoluțiune sf vz convoluție

CONVOLUȚIÚNE s.f. v. convoluție.

CONVOLÚȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiúne s. f.] – Din fr. convolution.

CONVOLÚȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiúne s. f.] – Din fr. convolution.

convolúție sf [At: DN3 / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr convolution] 1 Întoarcere. 2 Răsucire.

CONVOLÚȚIE s.f. Întoarcere, răsucire. [Var. convoluțiune s.f. / cf. fr. convolution].

CONVOLÚȚIE s. f. 1. întoarcere, răsucire. 2. (mat.) funcție de compunere a două funcții de repartiție, care conduce la o nouă funcție de repartiție. (<fr. convolution)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convolúție (-ți-e) s. f., art. convolúția (-ți-a), g.-d. art. convolúției; pl. convolúții, art. convolúțiile (-ți-i-)

convolúție s. f. (sil. -ți-e), art. convolúția (sil. -ți-a), g.-d. art. convolúției; pl. convolúții, art. convolúțiile (sil. -ți-i-)

Intrare: convoluțiune
convoluțiune
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: convoluție
convoluție substantiv feminin
  • silabație: -ți-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convoluție
  • convoluția
plural
  • convoluții
  • convoluțiile
genitiv-dativ singular
  • convoluții
  • convoluției
plural
  • convoluții
  • convoluțiilor
vocativ singular
plural
convoluțiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convoluțiune
  • convoluțiunea
plural
  • convoluțiuni
  • convoluțiunile
genitiv-dativ singular
  • convoluțiuni
  • convoluțiunii
plural
  • convoluțiuni
  • convoluțiunilor
vocativ singular
plural

convoluție convoluțiune

  • surse: DEX '09 DN
  • 2. matematică Funcție de compunere a două funcții de repartiție, care conduce la o nouă funcție de repartiție.
    surse: MDN '00

etimologie: