2 intrări

17 definiții

convícție sf vz convicțiune

CONVÍCȚIE s. f. v. convicțiune.

CONVÍCȚIE s. f. v. convicțiune.

CONVÍCȚIE s. f. v. convicțiune.

CONVÍCȚIE s.f. v. convicțiune.

convicțiúne sf [At: GHICA, S. 130 / P: ~ți-u~ / V: ~vícție / Pl: ~ni / E: fr conviction, lat convictio, -onis] (Frm; iuz) Convingere.

CONVICȚIÚNE, convicțiuni, s. f. (Rar) Convingere. [Pr.: -ți-u-,Var.: convícție s. f.] – Din fr. conviction, lat. convictio, -onis.

CONVICȚIÚNE, convicțiuni, s. f. (Livr.) Convingere. [Pr.: -ți-u-Var.: convícție s. f.] – Din fr. conviction, lat. convictio, -onis.

CONVICȚIÚNE, convicțiuni, s. f. (Învechit) Convingere. Sîntem mulțumiți... prin convicțiunea ce avem că aducem un serviciu poeticii romîne. MACEDONSKI, O. IV 53. – Variantă: convícție (KOGĂLNICEANU, S. 194, RUSSO S.63) s. f.

convicțiúne (rar) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. convicțiúnii; pl. convicțiúni

convicțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. convicțiúnii; pl. convicțiúni

CONVICȚIÚNE s. v. certitudine, concepție, convingere, credință, gând, idee, încredințare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranță, vedere, viziune.

CONVICȚIÚNE s.f. (Rar) Convingere. [Pl. -ni, var. convicție s.f. / cf. lat. convictio, fr. conviction].

CONVICȚIÚNE s. f. (livr.) convingere. (< fr. conviction, lat. convictio)

convicțiune f. 1. credință sigură despre adevărul unui fapt; 2. dovadă neîndoioasă despre un lucru.

*convicțiúne f. (lat. convíctio, -ónis. V. conving, victorie). Convingere. – Și -ícție.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

convicțiúne s. v. CERTITUDINE. CONCEPȚIE. CONVINGERE. CREDINȚĂ. GÎND. IDEE. ÎNCREDINȚARE. JUDECATĂ. OPINIE. ORIENTARE. PĂRERE. PRINCIPIU. SENTIMENT. SIGURANȚĂ. VEDERE. VIZIUNE.

Intrare: convicțiune
convicțiune substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convicțiune convicțiunea
plural convicțiuni convicțiunile
genitiv-dativ singular convicțiuni convicțiunii
plural convicțiuni convicțiunilor
vocativ singular
plural
convicție
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular convicție convicția
plural convicții convicțiile
genitiv-dativ singular convicții convicției
plural convicții convicțiilor
vocativ singular
plural
Intrare: convicție
convicție
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.