convertire sf [At: GALACTION, O. I, 227 / Pl: ~ri / E: converti!] 1 Transformare. 2 Schimbare a părerilor, convingerilor etc. 3 Aderare la o altă religie. 4 Schimbare a unei valori în alta. 5 Schimbare a bancnotei în valută.

CONVERTIRE, convertiri, s. f. Faptul de a (se) converti. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la») Determinare sau hotărîre a cuiva de a adopta altă convingere (în special religioasă) decît aceea pe care o avea. 2. (Ec. pol.) Conversiune (2). Convertirea titlurilor în monedă.

CONVERTIRE s.f. Acțiunea de a (se) converti și rezultatul ei. [< converti].

CONVERTI, convertesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită convingere (religioasă). 2. Tranz. A schimba o valută în altă valută. – Din fr. convertir, lat. convertere.

converti [At: LM / Pzi: ~tesc / E: fr convertir, lat convertere] 1 vt (Construit cu pp) A transforma. 2 vr A-și schimba părerile, convingerile. 3-4 vtr A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită religie. 5 vt A transforma o valoare în alta. 6 vt (Fin) A schimba o bancnotă în aur sau devize.

CONVERTI, convertesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A adera sau a determina pe cineva să adere la o anumită convingere (religioasă) 2. Tranz. A schimba bancnota în aur sau devize. – Din fr. convertir, lat. convertere.

CONVERTI, convertesc, vb.IV. Tranz. 1. (Urmat de determinări introduse prin prep. «la»)A determina pe cineva să adopte altă, convingere (în special religioasă) decît aceea pe care o are. Ai învins, domnule; iată-mă convertită... m-am pus pe studiat botanica. NEGRUZZI, S.I 103. ♦ Refl. A adopta o altă convingere decît cea pe care a avut-o. 2. (Ec. pol.) A schimba o valoare în alta. A converti titluri în numerar. A converti hîrtie-monedă în aur.

CONVERTI vb. I. 1. refl. A-și schimba sau a face pe cineva să-și schimbe convingerile, părerile (în special religioase). 2. tr. A schimba un lucru în altul, a preface, a transforma. ♦ A schimba natura, forma unei valori, a transforma o valoare în altă valoare. [< fr. convertir, cf. lat. convertere – a întoarce].

CONVERTI vb. I. tr., refl. a-și schimba, a face pe cineva să-și schimbe o anumită părere sau convingere (religioasă). II. tr. a schimba un lucru în altul, a preface, a transforma. ◊ a preschimba însemnele bănești ale unei țări în aur sau în valută străină, potrivit cursului de schimb. (< fr. convertir, lat. convertere)

A CONVERTI ~esc tranz. 1) A face să se convertească. 2) (bani de hârtie, avere) A transforma în aur sau în devize. /<fr. convertir, lat. convertere

A SE CONVERTI mă ~esc intranz. A trece de bună voie la o altă convingere (religioasă). /<fr. convertir, lat. convertere

convertì v. 1. a schimba un lucru într’altul, a transforma; 2. a schimba în bani: a converti titluri în numerar; 3. a schimba religiunea, opiniunea.

*convertésc v. tr. (lat. con-vértere a întoarce. V. conversiune, vers). Prefac, transform. Schimb: a converti titlurile în banĭ. Fig. Fac să-țĭ schimbĭ părerea, religiunea, partidu: a converti la creștinizm.

convertire s. f., g.-d. art. convertirii; pl. convertiri

convertire s. f., g.-d. art. convertirii; pl. convertiri

convertire s. f., g.-d. art. convertirii; pl. convertiri

converti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. convertesc, 3 sg. convertește, imperf. 1 converteam; conj. prez. 1 sg. să convertesc, 3 să convertească corectat(ă)

converti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. convertesc, imperf. 3 sg. convertea; conj. prez. 3 să convertească

converti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. convertesc, imperf. 3 sg. convertea; conj. prez. 3 sg. și pl. convertească

CONVERTIRE s. f. (< converti < fr. convertir, cf. lat. convertere „a întoarce”): v. conversiune.