conversie (lat. conversio „repetarea cuvintelor prin inversiune”), figură care constă în inversarea termenilor unei sintagme, propoziții sau fraze, fără a i se modifica înțelesul: a b c / c b a (R): „Târgoveții: Are dreptate țiganul! Țiganul are dreptate! (...) Vulpoi: Să trăiască căpitanul? Căpitanul să trăiască?” (B. P. Hasdeu) C. este o figură de repetiție cu o topică simetrică aparent mai complicată decât altele (cf. anaforă, epiforă, simplocă), dar, în realitate, destul de simplă, ușor sesizabilă și cu un efect stilistic imediat și evident pentru oricine. Ca și epizeuxa, figura de repetiție cu topica cea mai elementară, lipsită aproape de orice simetrie, c. transmite insistența subliniind cuvintele fără a le modifica funcția gramaticală și nici sensul; dar, în funcție de context, ca și de conținutul sintagmei (propoziției), figura poate avea diverse nuanțe de semantică stilistică.