8 definiții pentru convent
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONVÉNT, conventuri, s. n. 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3. Adunare generală a francmasonilor. – Din lat. conventus, fr., engl. convent.
CONVÉNT, conventuri, s. n. 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3. Adunare generală a francmasonilor. – Din lat. conventus, fr., engl. convent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
convént1 sn [At: LM / Pl: ~uri / E: ger Konvent] (Trs; ltî) 1 Adunare. 2 Mănăstire.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
convént2 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: lat conventus, fr, eg convent] 1 Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2 For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3 Adunare generală a francmasonilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONVÉNT s.n. 1. Întrunire a membrilor cu drept de vot ai unei mănăstiri sau ai unui ordin călugăresc. ♦ For suprem în biserica protestantă, compus din clerici și laici. 2. Adunare generală a francmasonilor. [Pl. -turi. / < lat. conventus, cf. fr., engl. convent].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONVÉNT s. n. 1. consiliu al unei mănăstiri, al unui ordin călugăresc. 2. for suprem în biserica protestantă, format din clerici și laici. 3. adunare generală a francmasonilor. (< fr., engl. convent, lat. conventus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
convént s. n., pl. convénturi
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
convént s. n., pl. convénturi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
convént, convénturi, s.n. (înv.) 1. adunare. 2. mânăstire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
convent
- 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
- 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
- 3. Adunare generală a francmasonilor.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba latină conventussurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
- limba franceză limba engleză conventsurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN