8 definiții pentru convent


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

convént2 sn [At: DN3 / Pl: ~uri / E: lat conventus, fr, eg convent] 1 Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2 For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3 Adunare generală a francmasonilor.

convént1 sn [At: LM / Pl: ~uri / E: ger Konvent] (Trs; ltî) 1 Adunare. 2 Mănăstire.

CONVÉNT, conventuri, s. n. 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3. Adunare generală a francmasonilor. – Din lat. conventus, fr., engl. convent.

CONVÉNT, conventuri, s. n. 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici. 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți. 3. Adunare generală a francmasonilor. – Din lat. conventus, fr., engl. convent.

CONVÉNT s.n. 1. Întrunire a membrilor cu drept de vot ai unei mănăstiri sau ai unui ordin călugăresc. ♦ For suprem în biserica protestantă, compus din clerici și laici. 2. Adunare generală a francmasonilor. [Pl. -turi. / < lat. conventus, cf. fr., engl. convent].

CONVÉNT s. n. 1. consiliu al unei mănăstiri, al unui ordin călugăresc. 2. for suprem în biserica protestantă, format din clerici și laici. 3. adunare generală a francmasonilor. (< fr., engl. convent, lat. conventus)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

convént s. n., pl. convénturi

convént s. n., pl. convénturi


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

convént, convénturi, s.n. (înv.) 1. adunare. 2. mânăstire.

Intrare: convent
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • convent
  • conventul
  • conventu‑
plural
  • conventuri
  • conventurile
genitiv-dativ singular
  • convent
  • conventului
plural
  • conventuri
  • conventurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

convent

  • 1. Consiliul unei mănăstiri sau al unui ordin călugăresc la catolici.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. For suprem alcătuit din clerici și laici la protestanți.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 3. Adunare generală a francmasonilor.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: