convecție sf [At: DN³ / V: ~exie, ~iune / Pl: ~ii / E: fr convection] 1 Mișcare naturală a aerului ca urmare a diferențelor de temperatură. 2 Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid. 3 (Îs) ~ia căldurii Transmitere a căldurii cu ajutorul curenților de fluid naturali sau artificiali. 4 (Îs) Curenți de ~ Mișcare pe verticală a părților unui fluid, determinată de inegalitatea densităților acestor părți. 5 (Îs) ~ electrică Deplasare macroscopică a unui mediu încărcat cu electricitate.

CONVECȚIE s.f. 1. Orice mișcare de aer cu direcție verticală. 2. (Fiz.) Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid. ◊ Convecția căldurii = transmiterea căldurii printr-un corp lichid sau gazos cu ajutorul unor curenți ai fluidului respectiv. [Gen. -iei, var. convecțiune, convexie, convexiune s.f. / < lat. convectio, fr. convection].

CONVECȚIE s. f. 1. deplasare a unei mase de aer în sens vertical. 2. trecere prin câmpuri fluide a curentului electric sau a căldurii, datorită deplasării particulelor lor componente. 3. (med.) metodă de pierdere a energiei calorice prin deplasarea aerului cald în jurul organului cutanat și înlocuirea lui cu aer rece. (< fr. convection, lat. convectio)

CONVECȚIE ~i f. 1) fiz. Transfer de căldură sau de curent electric care are loc într-un mediu lichid sau gazos, prin deplasarea substanței respective. ~ forțată. ~ naturală. 2) Mișcare pe verticală a aerului. ~ în atmosferă. [Art. convecția; G.-D. convecției; Sil. -ți-e] /<fr. convection, lat. convectio, ~onis

convecțiune sf vz convecție

convexie sf vz convecție

CONVECȚIUNE s.f. v. convecție.

CONVEXIE s.f. v. convecție.

CONVEXIUNE s.f. v. convecție.

convecție (desp. -ți-e) s. f., art. convecția (desp. -ți-a), g.-d. art. convecției; pl. convecții, art. convecțiile (desp. -ți-i-)

convecție (-ți-e) s. f., art. convecția (-ți-a), g.-d. art. convecției; pl. convecții, art. convecțiile (-ți-i-)

convecție s. f. (sil. -ți-e), art. convecția (sil. -ți-a), g.-d. art. convecției; pl. convecții, art. convecțiile (sil. -ți-i-)

curenți de convecție (pl.), (engl.= convection current) curenți sublito-sferici cu trei ramuri, una ascendentă, una suborizontală și una descendentă. C.c. antrenează în mișcarea lor materia subcrustală pe care o aduc la temperaturi ridicate; în ansamblu, ei alcătuiesc celulele de convecție – ramura lor ascendentă alimentează dorsalele medio-oceanice (zone de rift), iar ramura descendentă este paralelă cu planul Benioff și se află în dreptul zonelor de subducție.