opțiuni

9 definiții pentru contuziona

contuziona vt [At: DA ms / P: ~zi-o~ / Pzi: ~néz / E: fr contusionner] A provoca o contuzie.

CONTUZIONÁ, contuzionez, vb. I. Tranz. A produce, a provoca o contuzie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. contusionner.

CONTUZIONÁ, contuzionez, vb. I. Tranz. A produce, a provoca o contuzie. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. contusionner.

CONTUZIONÁ, contuzionez, vb. I. Tranz. A produce, a provoca o contuzie. – Pronunțat: -zi-o-.

contuzioná (a ~) (rar) (-zi-o-) vb., ind. prez. 3 contuzioneáză

contuzioná vb. (sil. -zi-o-), ind. prez. 1 sg. contuzionéz, 3 sg. și pl. contuzioneáză

CONTUZIONÁ vb. I. tr. A produce, a provoca o contuzie. [Pron. -zi-o-. / < fr. contusionner].

CONTUZIONÁ vb. tr. a provoca o contuzie. (< fr. contusionner)

A CONTUZIONÁ ~éz tranz. (persoane sau părți ale corpului lor) A supune unei contuzii; a trauma, provocând o contuzie. [Sil. -zi-o-] /<fr. contusionner

Intrare: contuziona
  • silabisire: -zi-o-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) contuziona contuzionare contuzionat contuzionând singular plural
contuzionează contuzionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) contuzionez (să) contuzionez contuzionam contuzionai contuzionasem
a II-a (tu) contuzionezi (să) contuzionezi contuzionai contuzionași contuzionaseși
a III-a (el, ea) contuzionează (să) contuzioneze contuziona contuzionă contuzionase
plural I (noi) contuzionăm (să) contuzionăm contuzionam contuzionarăm contuzionaserăm, contuzionasem*
a II-a (voi) contuzionați (să) contuzionați contuzionați contuzionarăți contuzionaserăți, contuzionaseți*
a III-a (ei, ele) contuzionează (să) contuzioneze contuzionau contuzionară contuzionaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)
Link către această paradigmă