9 definiții pentru contrapondere

contrapóndere sf [At: CONTEMP, Seria II, 1948, nr 107, 9/4 / V: contrapónd / Pl: ~ri / E: fr contrepoids] Greutate care servește la contrabalansarea altor greutăți.

CONTRAPÓNDERE, contraponderi, s. f. Ceea ce echilibrează, contrabalansează sau neutralizează o forță, o acțiune etc. – Contra1- + pondere (după fr. contrepoids).

CONTRAPÓNDERE, contraponderi, s. f. Ceea ce echilibrează, contrabalansează sau neutralizează o forță, o acțiune etc. – Contra1- + pondere (după fr. contrepoids).

CONTRAPÓNDERE, contraponderi, s. f. Ceea ce echilibrează, contrabalansează sau neutralizează o forță, o acțiune, o atitudine etc.

contrapóndere s. f., g.-d. art. contrapónderii; pl. contrapónderi

contrapóndere s. f. → pondere

CONTRAPÓNDERE s.f. Ceea ce face să se echilibreze, să se neutralizeze, să se contrabalanseze o acțiune, o forță etc. [< contra- + pondere, după fr. contrepoids].

CONTRAPÓNDERE s.f. ceea ce echilibrează sau neutralizează o acțiune, o forță etc. (după fr. contrepoinds)

CONTRAPÓNDERE ~i f. Mărime menită să restabilească un echilibru sau să neutralizeze o forță. /contra- + pondere

Intrare: contrapondere
contrapondere substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contrapondere contraponderea
plural contraponderi contraponderile
genitiv-dativ singular contraponderi contraponderii
plural contraponderi contraponderilor
vocativ singular
plural