2 intrări

13 definiții

contrabalansát, ~ă a [At: DA ms / V: ~nțát / Pl: ~áți, ~e / E: contrabalansa] 1 Cumpănit. 2 Compensat.

contrabalansá vt [At: CAMIL PETRESCU, T. II, 495 / V: ~nțá / Pzi: ~séz / E: fr contrebalancer] 1 A aduce în stare de echilibru Și: a cumpăni, a contracumpăni. 2 (Fig) A anula sau a compensa efectul unei acțiuni prin altă acțiune.

CONTRABALANSÁ, contrabalansez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de echilibru; a cumpăni. ♦ Fig. A anula sau a compensa efectul unei acțiuni prin altă acțiune. – Din fr. contrebalancer.

CONTRABALANSÁ, contrabalansez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de echilibru; a cumpăni. ♦ Fig. A anula sau a compensa efectul unei acțiuni prin altă acțiune. – Din fr. contrebalancer.

CONTRABALANSÁ, contrabalansez, vb. I. Tranz. A aduce în stare de echilibru, a cumpăni; fig. a nimici efectul unei acțiuni prin altă acțiune. Părăsiți și ideea nefericită de a împărți Franța în cantoane, ca să contrabalansați Parisul. CAMIL PETRESCU, T. II 495.

contrabalansá (a ~) vb., ind. prez. 3 contrabalanseáză

contrabalansá vb., ind. prez. 1 sg. contrabalanséz, 3 sg. și pl. contrabalanseáză

CONTRABALANSÁ vb. v. echilibra.

CONTRABALANSÁ vb. I. tr. A aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. ♦ (Fig.) A anula efectul unei acțiuni prin altă acțiune. [După fr. contrebalancer].

CONTRABALANSÁ vb. tr. 1. a aduce, a pune în echilibru, a cumpăni. 2. (fig.) a anula efectul unei acțiuni prin alta. (< fr. contrebalancer)

A CONTRABALÁNSÁ ~éz tranz. 1) (corpuri) A aduce în stare de echilibru; a echilibra; a cumpăni. 2) fig. (acțiuni) A compensa prin altă acțiune. /<fr. contrebalancer

*contrabalanțéz orĭ -séz v. tr. (fr. contre-balancer). Echilibrez pin [!] greutate. Fig. Egalez în forță, valoare, merit ș. a. Compensez.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONTRABALANSÁ vb. a (se) compensa, a (se) cumpăni, a (se) echilibra, a precumpăni, (livr.) a (se) pondera.

Intrare: contrabalansa
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) contrabalansa contrabalansare contrabalansat contrabalansând singular plural
contrabalansea contrabalansați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) contrabalansez (să) contrabalansez contrabalansam contrabalansai contrabalansasem
a II-a (tu) contrabalansezi (să) contrabalansezi contrabalansai contrabalansași contrabalansaseși
a III-a (el, ea) contrabalansea (să) contrabalanseze contrabalansa contrabalansă contrabalansase
plural I (noi) contrabalansăm (să) contrabalansăm contrabalansam contrabalansarăm contrabalansaserăm, contrabalansasem*
a II-a (voi) contrabalansați (să) contrabalansați contrabalansați contrabalansarăți contrabalansaserăți, contrabalansaseți*
a III-a (ei, ele) contrabalansea (să) contrabalanseze contrabalansau contrabalansa contrabalansaseră
Intrare: contrabalansat
contrabalansat participiu
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contrabalansat contrabalansatul contrabalansa contrabalansata
plural contrabalansați contrabalansații contrabalansate contrabalansatele
genitiv-dativ singular contrabalansat contrabalansatului contrabalansate contrabalansatei
plural contrabalansați contrabalansaților contrabalansate contrabalansatelor
vocativ singular
plural
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)