18 definiții pentru continental


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

continentál, ~ă a [At: MEHEDINȚI, G. F. 151 / Pl: ~i, ~e / E: fr continental] 1 Specific continentului1. 2 Care se referă la continent1. 3 Care provine de la continent1. 4 Care aparține continentului1. 5 Care se află pe continent1. 6 (Îs) Climă ~ă Climă temperată, uscată, supusă la schimbări mari și bruște de temperatură. 7 (Îs) Insulă ~ă Insulă foarte apropiată de continent1, formată prin desprinderea unei bucăți de pământ din masa cea mare a uscatului.

CONTINENTÁL, -Ă, continentali, -e, adj. Care ține de continent1, privitor la un continent; care se află pe un continent. ◊ Climă continentală = climă temperată, uscată, supusă la schimbări bruște și mari de temperatură. – Din fr. continental.

CONTINENTÁL, -Ă, continentali, -e, adj. Care ține de continent, privitor la un continent; care se află pe un continent. ◊ Climă continentală = climă temperată, uscată, supusă la schimbări bruște și mari de temperatură. – Din fr. continental.

CONTINENTÁL, -Ă, continentali, -e, adj. De continent, care se află pe continent, care aparține sau este propriu continentului. ◊ Climă continentală = climă uscată, supusă la schimbări bruște. Blocul continental v. bloc2.

CONTINENTÁL, -Ă adj. Care ține de continent; care se află pe continent. ◊ Climă continentală = climă temperată, supusă la variații bruște de temperatură. [Cf. fr. continental, it. continentale].

CONTINENTÁL, -Ă adj. care aparține unui continent; referitor la continent. ♦ climă ~ă = climă temperată, din interiorul continentelor, la latitudini mijlocii, cu mari variații de temperatură între vară și iarnă și cu ploi de vară; platou ~ = zonă submarină din apropierea coastelor. (< fr. continental)

CONTINENTÁL2 ~i m. Persoană care locuiește pe continent. /<fr. continental

CONTINENTÁL1 ~ă (~i, ~e) Care ține de continent; aflat pe continent. ◊ Climă ~ă climă uscată cu variații mari de temperatură. /<fr. continental

continental a. cu privire la continent: blocul continental.

*continentál, -ă adj. (d. continent; fr. -ental). Relativ la continent: războĭ continental.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

continentál adj. m., pl. continentáli; f. continentálă, pl. continentále

continentál adj. m., pl. continentáli; f. sg. continentálă, pl. continentále


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

margine continentală, (engl.= continental margin) zona dintre linia de țărm a uscatului și baza taluzului continental. În m.c. se includ: plat. continentală (șelful), cu flexura continentală, panta continentală sau povârnișul continental și piemontul continental. M.c. este o zonă relativ largă, reprezentând în jur de 15% din supr. Globului; ea poate fi activă (în zonele în care crusta oceanică se afundă sub crusta continentală) și pasivă, când cele două dom. (continental și oceanic) aparțin aceleiași plăci tectonice. (V.M.)

piemont continental, (engl.= continental rise) zonă de racord între povârnișul continental și fundul oceanic. Lărgimea p.c. variază între 100 și 1 000 km, iar înclinarea este foarte mică. Sin. piemont oceanic, ridicare continentală.

platformă continentală, (engl.= continental platform) component al marginii continentale; este o zonă submersă, cvasiplană, care se întinde de la țărm spre larg, până la marginea de sus a povârnișului continental; este continuarea ariei continentale. P.c. are o lărgime foarte variabilă, media pe Glob fiind de 78 km; adâncimea variază între 20 – 550 m, media fiind 133 m, iar înclinarea este de 9°07′. Spre larg p.c. prezintă o muchie constituind flexura continentală; p.c. este acoperită de o mare epicontinentală (ex.: M. Nordului). Sin. șelf, platou continental. V. și margine continentală. (V.M.)

povârniș continental, (engl.= continental slope) zona de racord dintre → șelf și fundul oceanic; are o înclinare de 3-6°, foarte rar putând atinge 20°; lărgimea medie a p.c. este de 20 km; spre ocean, se prelungește prin → piemontul oceanic. Sin. pantă continentală, taluz.

taluz continental, (engl.= continental slope) → povârniș continental.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BLOCADA CONTINENTALĂ (BLOCUSUL CONTINENTAL), ansamblu de măsuri decretate la Berlin (21 nov. 1806) de Napoleon I pentru a închide porturile Europei continentale comerțului Marii Britanii, în scopul ruinării economiei britanice.

Intrare: continental
continental adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • continental
  • continentalul
  • continentalu‑
  • continenta
  • continentala
plural
  • continentali
  • continentalii
  • continentale
  • continentalele
genitiv-dativ singular
  • continental
  • continentalului
  • continentale
  • continentalei
plural
  • continentali
  • continentalilor
  • continentale
  • continentalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

continental

  • 1. Care ține de continent, privitor la un continent; care se află pe un continent.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Climă continentală = climă temperată, uscată, supusă la schimbări bruște și mari de temperatură.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • surse: DLRLC
    • 1.3. Platou continental = zonă submarină din apropierea coastelor.
      surse: MDN '00

etimologie: