3 definiții pentru contextuare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contextuare sf [At: DN3 / P: ~tu-a~ / Pl: ~uări / E: context + -(u)are] (Rar) Încadrare într-un context (1).

CONTEXTUÁRE s.f. (Rar) Încadrare într-un context. [Pron. -tu-a-. / < context].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contextuáre s. f., g.-d. art. contextuării

Intrare: contextuare
contextuare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contextuare
  • contextuarea
plural
genitiv-dativ singular
  • contextuări
  • contextuării
plural
vocativ singular
plural