4 definiții pentru contestant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contestánt, ~ă [At: ALEXI, W. / Pl: ~nți, ~e / E: fr contestant] 1-2 smf, a Contestatar (1-2). 3 smf (Jur) Persoană care face sau introduce o contestație.

CONTESTÁNT, -Ă adj. care discută, pledează. (< fr. contestant)

*contestánt, -ă adj. (fr. contestant). Jur. Care contestă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contestánt adj. m., pl. contestánți; f. sg. contestántă, pl. contestánte

Intrare: contestant
contestant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contestant
  • contestantul
  • contestantu‑
  • contestantă
  • contestanta
plural
  • contestanți
  • contestanții
  • contestante
  • contestantele
genitiv-dativ singular
  • contestant
  • contestantului
  • contestante
  • contestantei
plural
  • contestanți
  • contestanților
  • contestante
  • contestantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)