12 definiții pentru contemporaneitate

contemporaneitáte sf [At: BUL. COM. IST. I, 28 / P: ~ne-i~ / E: fr contemporanéité] 1 Actualitate. 2 Conviețuire. 3 Actual.

CONTEMPORANEITÁTE s. f. Epoca contemporană; ceea ce are un caracter contemporan, actual; actualitate. [Pr.: -ne-i-] – Din fr. contemporanéité.

CONTEMPORANEITÁTE s. f. Epoca contemporană; ceea ce are un caracter contemporan, actual; actualitate. [Pr.: -ne-i-] – Din fr. contemporanéité.

CONTEMPORANEITÁTE s. f. (Rar) Epoca contemporană (cu noi); actualitate. Congresul [popoarelor pentru apărarea păcii – Viena 1952] a scos în evidență luminoasele perspective de dezvoltare și de întărire continuă, perspectivele de succes ale acestei uriașe mișcări a contemporaneității. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 1-2, 112. – Pronunțat: -ne-i-.

contemporaneitáte (-ne-i-) s. f., g.-d. art. contemporaneitắții

contemporaneitáte s. f. (sil. -ne-i-), g.-d. art. contemporaneității

CONTEMPORANEITÁTE s. v. actualitate.

CONTEMPORANEITÁTE s.f. Epocă contemporană, actualitate. [Pron. -ne-i-, var. contemporanitate s.f. / cf. fr. contemporanéité].

CONTEMPORANEITÁTE s. f. epocă contemporană, actualitate. (< fr. contemporanéité)

CONTEMPORANEITÁTE f. 1) Epocă contemporană. 2) Caracter contemporan. [Sil. -ne-i-] /<fr. contemporaneité

*contemporaneitáte f. (fr. contemporanéité. Cp. cu spontaneitate). Calitatea de a fi contemporan.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONTEMPORANEITÁTE s. actualitate, prezent. (O lucrare care oglindește ~.)

Intrare: contemporaneitate
contemporaneitate substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contemporaneitate contemporaneitatea
plural
genitiv-dativ singular contemporaneități contemporaneității
plural
vocativ singular
plural