7 definiții pentru contant

contánt, ~ă a [At: I. PANȚU, PR. 11 / Pl: ~nți, ~e / E: fr comptant] (Frm; d. bani) În numerar.

CONTÁNT, -Ă, contanți, -te, adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin. – Cf. fr. comptant.

CONTÁNT, -Ă, contanți, -te, adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin, gheață. – Cf. fr. comptant.

contánt (rar) adj. m., pl. contánți; f. contántă, pl. contánte

contánt adj. m., pl. contánți; f. sg. contántă, pl. contánte

CONTÁNT, -Ă adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin, gheață. [Cf. fr. comptant].

CONTÁNT, -Ă adj. (despre bani) în numerar, peșin, cash. (< it. contante, fr. comptant)

Intrare: contant
contant adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular contant contantul contantă contanta
plural contanți contanții contante contantele
genitiv-dativ singular contant contantului contante contantei
plural contanți contanților contante contantelor
vocativ singular
plural