7 definiții pentru contant


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

contánt, ~ă a [At: I. PANȚU, PR. 11 / Pl: ~nți, ~e / E: fr comptant] (Frm; d. bani) În numerar.

CONTÁNT, -Ă, contanți, -te, adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin. – Cf. fr. comptant.

CONTÁNT, -Ă, contanți, -te, adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin, gheață. – Cf. fr. comptant.

CONTÁNT, -Ă adj. (Franțuzism; despre bani) În numerar, peșin, gheață. [Cf. fr. comptant].

CONTÁNT, -Ă adj. (despre bani) în numerar, peșin, cash. (< it. contante, fr. comptant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

contánt (rar) adj. m., pl. contánți; f. contántă, pl. contánte

contánt adj. m., pl. contánți; f. sg. contántă, pl. contánte

Intrare: contant
contant adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • contant
  • contantul
  • contantu‑
  • contantă
  • contanta
plural
  • contanți
  • contanții
  • contante
  • contantele
genitiv-dativ singular
  • contant
  • contantului
  • contante
  • contantei
plural
  • contanți
  • contanților
  • contante
  • contantelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

contant

etimologie: