6 definiții pentru consultanță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSULTÁNȚĂ s. f. Activitate depusă de un consultant. – Consult + suf. -anță.

CONSULTÁNȚĂ s. f. oferirea de sfaturi calificate în probleme de conducere și organizare. (< consult + -anță)

consultánță s. f. Oferirea de sfaturi calificate în probleme de conducere și organizare ◊ „Spre deosebire de alte profesii, specialistul în consultanță pentru problemele organizării și conducerii dispune de pregătirea și competența necesară pentru a investiga și identifica problemele referitoare la obiectivele, procedeele și metodele conducerii unității economice. Deci, în mare, acesta este portretul-cadru al profesiei de consultant.” Sc. 11 VIII 73 p. 1. ◊ „Cei care au demarat o afacere [...] beneficiază de consultanță de specialitate gratuită [...]” R.l. 28 VI 93 p. 4. ◊ „Pregăteam niște materiale de consultanță pentru Banca Mondială.” ◊ „22” 511 VIII 93 p. 4; v. și R.l. 29 VII 93 p. 12, 3 VIII 93 p. 12; v. și joint-venture (din consultant)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*consultánță s. f., g.-d. art. consultánței

consultánță s. f., pl. consultánțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONSULTÁNȚĂ s. v. consulting.

Intrare: consultanță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consultanță
  • consultanța
plural
genitiv-dativ singular
  • consultanțe
  • consultanței
plural
vocativ singular
plural

consultanță

  • 1. Activitate depusă de un consultant.
    surse: DEX '09 sinonime: consulting
  • diferențiere Oferirea de sfaturi calificate în probleme de conducere și organizare.
    surse: MDN '00

etimologie:

  • Consult + sufix -anță.
    surse: DEX '09 MDN '00