12 definiții pentru consular

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CONSULAR, -Ă, consulari, -e, adj. Care ține de consul sau de consulat, privitor la consul sau la consulat. ◊ Corp consular = totalitatea consulilor (1) dintr-o țară. – Din fr. consulaire, lat. consularis. modificată

consular, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III, 101 / Pl: ~i, ~e / E: fr consulaire, lat consularis] 1-2 Specific consulului sau consulatului. 3-4 Care se referă la consul sau la consulat. 5-6 Care provine de la consul sau de la consulat. 7-8 Care aparține consulului sau consulatului.

CONSULAR, -Ă, consulari, -e, adj. Care ține de consul sau de consulat, privitor la consul sau la consulat. ◊ Corp consular = totalitatea consulilor (2) dintr-o țară. – Din fr. consulaire, lat. consularis.

CONSULAR, -Ă, consulari, -e, adj. Referitor la consul, de consul. ◊ Corp consular = totalitatea consulilor dintr-o țară.

CONSULAR, -Ă adj. De consul, referitor la consul sau la consulat. ◊ Corp consular = totalitatea consulilor unei țări. [Cf. lat. consularis, fr. consulaire].

CONSULAR, -Ă adj. referitor la consul sau la consulat. ♦ corp ~ = totalitatea consulilor (3) dintr-o țară. (< fr. consulaire, lat. consularis)

CONSULAR ~ă (~i, ~e) Care ține de consul sau de consulat. ◊ Corp ~ totalitate a consulilor dintr-o țară. /<fr. consulaire, lat. consularis

consular a. ce ține de consul: demnitate consulară ║ m. cel ce fusese consul la Roma.

*consulár, -ă adj. (lat. consularis). De consul: demnitate consulară. Care ține de justiția comercială: tribunalele consulare. S. m. Fost consul roman.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consular adj. m., pl. consulari; f. consula, pl. consulare

consular adj. m., pl. consulari; f. consulară, pl. consulare

consular adj. m., pl. consulari; f. sg. consulară, pl. consulare

Intrare: consular
consular adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consular
  • consularul
  • consularu‑
  • consula
  • consulara
plural
  • consulari
  • consularii
  • consulare
  • consularele
genitiv-dativ singular
  • consular
  • consularului
  • consulare
  • consularei
plural
  • consulari
  • consularilor
  • consulare
  • consularelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consular, consulaadjectiv

  • 1. Care ține de consul sau de consulat, privitor la consul sau la consulat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Corp consular = totalitatea consulilor dintr-o țară. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.