9 definiții pentru constrângător

constrângătór, ~oáre a [At: GALACTION, O. 229 / Pl: ~i, ~oáre / E: constrânge + -(a)tor] Care constrânge Și: coerciv.

CONSTRÂNGĂTÓR, -OÁRE, constrângători, -oare, adj. Care constrânge. – Constrânge + suf. -ător.

CONSTRÂNGĂTÓR, -OÁRE, constrângători, -oare, adj. Care constrânge. – Constrânge + suf. -ător.

constrângătór adj. m., s. m., pl. constrângătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. constrângătoáre

constrângătór adj. → strângător

CONSTRÂNGĂTÓR adj. v. coercitiv.

CONSTRÂNGĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care constrânge; care limitează acțiunile cuiva. /a constrânge + suf. ~ător

CONSTRÎNGĂTÓR, -OÁRE, constrîngători, -oare, adj. (Rar) Care constrînge. Predica lui... constrîngătoare mă ațîță. GALACTION, O. I 229.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CONSTRÎNGĂTÓR adj. (JUR.) coercitiv (Măsuri ~.)

Intrare: constrângător
constrângător adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular constrângător constrângătorul constrângătoare constrângătoarea
plural constrângători constrângătorii constrângătoare constrângătoarele
genitiv-dativ singular constrângător constrângătorului constrângătoare constrângătoarei
plural constrângători constrângătorilor constrângătoare constrângătoarelor
vocativ singular
plural