constituționalísm sn [At: MAIORESCU, CR. III, 95 / P: ~ți-o~ / Pl: ~e / E: fr constitutionnalisme] 1 Guvernare bazată pe constituție. 2 (Med) Concepție care are în vedere constituția (6) individuală în apariția și diagnosticarea bolilor.

CONSTITUȚIONALÍSM s. n. Regim de guvernare constituțional; concepție, atitudine constituționalistă. Maiorescu va avea dispreț și neîncredere față de constituționalismul liberal. IBRĂILEANU, SP. CR. 95. – Pronunțat: -ți-o-.

CONSTITUȚIONALÍSM s.n. 1. Guvernare constituțională, regim constituțional; concepție, atitudine constituțională. 2. Concepție care are în vedere constituția individuală în apariția și pronosticul bolilor. [Cf. fr. constitutionnalisme, germ. Konstitutionalismus].

CONSTITUȚIONALÍSM s. n. 1. guvernare, regim constituțional. 2. (med.) concepție care are în vedere constituția individuală în explicația diferitelor afecțiuni. (< fr. constitutionnalisme)

CONSTITUȚIONALÍSM n. Regim sau concepție de guvernare bazată pe existența unei constituții. [Sil. -ți-o-] /<fr. constitutionnalisme

CONSTITUȚIONALÍST, -Ă, constituționaliști, -ste, s. m. și f. Persoană care luptă pentru introducerea unui regim de guvernare constituțional sau pentru respectarea acestui regim. – Pronunțat: -ți-o-.

constituționalísm (-ți-o-) s. n.

constituționalísm s. n. (sil. -ți-o-)