7 definiții pentru conspirativitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
conspirativitate sf [At: DN3 / Pl: ~tăți / E: conspirativ + -itate] 1 Păstrare de către o persoană sau o organizație a secretului unei acțiuni politice, considerată ilegală de către autorități. 2 Activitate ilegală intreprinsă de către un grup social, organizație, partid etc. cu scopul de a promova un anumit ideal politic sau ideologic.
CONSPIRATIVITÁTE s. f. Păstrare de către o persoană sau de către o organizație a secretului unei acțiuni politice, considerată ilegală de către autorități. ♦ Sistem de metode de muncă ilegală, subordonat promovării unui ideal politic, ideologic de către un grup social, o organizație, un partid, scoase în afara legii. – Conspirativ + suf. -itate.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSPIRATIVITÁTE s. f. Păstrare de către o persoană sau de către o organizație a secretului unei acțiuni politice, considerată ilegală de către autorități. ♦ Sistem de metode de muncă ilegală, subordonat promovării unui ideal politic, ideologic de către un grup social, o organizație, un partid puse în afara legii. – Conspirativ + suf. -itate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSPIRATIVITÁTE s.f. Caracter conspirativ. [Et. incertă].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSPIRATIVITÁTE s. f. caracter conspirativ. (< conspirativ + -itate)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
conspirativitáte s. f., g.-d. art. conspirativitắții
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
conspirativitáte s. f., g.-d. art. conspirativității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
conspirativitate
- 1. Păstrare de către o persoană sau de către o organizație a secretului unei acțiuni politice, considerată ilegală de către autorități.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98
- 1.1. Sistem de metode de muncă ilegală, subordonat promovării unui ideal politic, ideologic de către un grup social, o organizație, un partid, scoase în afara legii.surse: MDA2 DEX '09
-
- 2. Caracter conspirativ.surse: DN
etimologie:
- Conspirativ + sufix -itate.surse: MDA2 DEX '09 DEX '98