12 definiții pentru consonantism
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSONANTISM s. n. Sistemul sau totalitatea consoanelor unei limbi. – Din fr. consonantisme.
CONSONANTISM s. n. Sistemul sau totalitatea consoanelor unei limbi. – Din fr. consonantisme.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
consonantism sm [At: DA / Pl: ~e / E: fr consonantisme] Sistem sau totalitate a consoanelor unei limbi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSONANTISM s. n. Sistemul consoanelor dintr-o limbă. Consonantismul limbii romîne.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSONANTISM s.n. 1. Sistemul consoanelor unei limbi. 2. Parte a foneticii istorice a unei limbi care se ocupă cu studiul consoanelor. [< fr. consonantisme].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSONANTISM s. n. sistemul consoanelor unei limbi. (< fr. consonantisme)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONSONANTISM n. Sistem al sunetelor consoane proprii unei limbi. /<fr. consonantisme, germ. Konsonantismus
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
consonantism n. totalitatea consoanelor și regulele privitoare la schimbările lor fonetice.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*consonantízm n., pl. e (d. consonantă). Gram. Totalitatea consonantelor și regulele relative la schimbările lor fonetice.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
consonantism s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
consonantism s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consonantism s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
CONSONANTISM s. n. (< fr. consonantisme): 1. sistem al consoanelor unei limbi; totalitatea consoanelor unei limbi. 2. parte a foneticii istorice a unei limbi, care se ocupă cu studiul consoanelor.
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
consonantismsubstantiv neutru
- 1. Sistemul sau totalitatea consoanelor unei limbi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Consonantismul limbii române. DLRLC
-
- 2. Parte a foneticii istorice a unei limbi care se ocupă cu studiul consoanelor. DN
etimologie:
- consonantisme DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.