9 definiții pentru consistorial
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONSISTORIÁL, -Ă, consistoriali, -e, adj. De consistoriu, al consistoriului. [Pr.: -ri-al] – Din fr. consistorial.
CONSISTORIÁL, -Ă, consistoriali, -e, adj. De consistoriu, al consistoriului. [Pr.: -ri-al] – Din fr. consistorial.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de dante
- acțiuni
consistoriál, ~ă [At: IORGA, L. II, 165/ Pl: ~i, ~e / E: fr consistoriel] 1 a Specific consistoriului (1). 2 a Care se referă la consistoriu (1). 3 a Care provine de la consistoriu (1). 4 a Care aparține consistoriului (1). 5 sm Membru al consistoriului (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONSISTORIÁL, -Ă adj. De consistoriu, al consistoriului. [Pron. -ri-al. / < fr. consistorial, cf. lat. consistorianus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONSISTORIÁL, -Ă adj. de consistoriu. (< fr. consistorial)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CONSISTORIÁL ~ă (~i, ~e) bis. Care ține de consistoriu; propriu consistoriului. [Sil. -ri-al] /<fr. consistorial
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
consistorial a. privitor la consistoriu.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*consistoriál, -ă adj. (d. consistoriŭ; fr. -orial). Al consistoriului: judecată consistorială.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
consistoriál (-ri-al) adj. m., pl. consistoriáli; f. consistoriálă, pl. consistoriále
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
consistoriál adj. m. (sil. -ri-al), pl. consistoriáli; f. sg. consistoriálă, pl. consistoriále
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-al
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
consistorial
- 1. De consistoriu, al consistoriului.surse: DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză consistorialsurse: DEX '09 DEX '98 DN