5 definiții pentru consemnativ

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

consemnativ, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: nct] (Rar) Cu caracter de consemnare.

CONSEMNATIV, -Ă adj. (Rar) Cu caracter de consemnare. [Et. incertă].

CONSEMNATIV, -Ă adj. cu caracter de consemnare. (după it. consegnativo)

consemnativ, -ă adj. (livr.) Cu caracter de consemnare ◊ „Stilul e consemnativ, medical [...] coborând pe alocuri în efuziune sentimentală, mai ales în momentele în care R. își notează simptomele propriei boli.” R.lit. 6 XII 73 p. 9 (din consemnat + -iv; cf. it. consignativo; I. Iordan în SCL 3/63 p. 308, atestare din 1960; DN3)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

consemnativ adj. m., pl. consemnativi; f. sg. consemnativă, pl. consemnative

Intrare: consemnativ
consemnativ adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • consemnativ
  • consemnativul
  • consemnativu‑
  • consemnati
  • consemnativa
plural
  • consemnativi
  • consemnativii
  • consemnative
  • consemnativele
genitiv-dativ singular
  • consemnativ
  • consemnativului
  • consemnative
  • consemnativei
plural
  • consemnativi
  • consemnativilor
  • consemnative
  • consemnativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

consemnativ, consemnatiadjectiv

  • 1. rar Cu caracter de consemnare. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.