O definiție pentru conjuncționaliza

conjuncționalizá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. conjuncționalizeáză

Intrare: conjuncționaliza
conjuncționaliza verb grupa I conjugarea a II-a
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) conjuncționaliza conjuncționalizare conjuncționalizat conjuncționalizând singular plural
conjuncționalizea conjuncționalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) conjuncționalizez (să) conjuncționalizez conjuncționalizam conjuncționalizai conjuncționalizasem
a II-a (tu) conjuncționalizezi (să) conjuncționalizezi conjuncționalizai conjuncționalizași conjuncționalizaseși
a III-a (el, ea) conjuncționalizea (să) conjuncționalizeze conjuncționaliza conjuncționaliză conjuncționalizase
plural I (noi) conjuncționalizăm (să) conjuncționalizăm conjuncționalizam conjuncționalizarăm conjuncționalizaserăm, conjuncționalizasem*
a II-a (voi) conjuncționalizați (să) conjuncționalizați conjuncționalizați conjuncționalizarăți conjuncționalizaserăți, conjuncționalizaseți*
a III-a (ei, ele) conjuncționalizea (să) conjuncționalizeze conjuncționalizau conjuncționaliza conjuncționalizaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)