10 definiții pentru conjuncțional


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conjuncționál, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: fr conjonctionnel] 1 Cu rol de conjuncție (2). 2 (Îs) Locuțiune ~ă Locuțiune care poate îndeplini (2) aproape toate funcțiile unei conjuncții (2).

CONJUNCȚIONÁL, -Ă, conjuncționali, -e, adj. Cu rol de conjuncție. ◊ Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiile unei conjuncții. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conjonctionnel.

CONJUNCȚIONÁL, -Ă, conjuncționali, -e, adj. Cu rol de conjuncție. ◊ Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiile unei conjuncții. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. conjonctionnel.

CONJUNCȚIONÁL, -Ă adj. Cu rol de conjuncție. ◊ Locuțiune conjuncțională = locuțiune care îndeplinește funcția de conjuncție. [Pron. -ți-o-. / < conjuncție + -onal].

CONJUNCȚIONÁL, -Ă adj. cu rol de conjuncție. (după fr. conjonctionnel)

CONJUNCȚIONÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de conjuncție; propriu conjuncției. Locuțiune ~ă. [Sil. -ți-e] /<fr. conjonctionnel

*conjuncționál, -ă adj. (după conjuncțiune. Cp. cu adițional). Gram. Relativ la conjuncțiune. Locuțiune conjuncțională, care ține loc de conjuncțiune, ca: cu toate că îld. deși. – Se zice și conjunctiv. V. prepozițional.

CONJUNCȚIONÁLĂ, conjuncționale, adj. f. (Numai în expr.) Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiunile unei conjuncții. «Cu toate că», «de vreme ce», «după cumsînt locuțiuni conjuncționale. – Pronunțat: -ți-o-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

conjuncționál (-junc-ți-o-) adj. m., pl. conjuncționáli; f. conjuncționálă, pl. conjuncționále

conjuncționál adj. m. (sil. -junc-ți-o-), pl. conjuncționáli; f. sg. conjuncționálă, pl. conjuncționále


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CONJUNCȚIONÁL, -Ă adj. (< conjuncție + suf. -onal): în sintagmele formă conjuncțională, sintagmă conjuncțională și perifrază conjuncțională (v.).

Intrare: conjuncțional
conjuncțional adjectiv
  • silabație: con-junc-ți-o-nal
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conjuncțional
  • conjuncționalul
  • conjuncționalu‑
  • conjuncționa
  • conjuncționala
plural
  • conjuncționali
  • conjuncționalii
  • conjuncționale
  • conjuncționalele
genitiv-dativ singular
  • conjuncțional
  • conjuncționalului
  • conjuncționale
  • conjuncționalei
plural
  • conjuncționali
  • conjuncționalilor
  • conjuncționale
  • conjuncționalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

conjuncțional

  • 1. Cu rol de conjuncție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. Locuțiune conjuncțională = locuțiune care poate îndeplini aproape toate funcțiile unei conjuncții.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • «Cu toate că», «de vreme ce», «după cum» sunt locuțiuni conjuncționale.
        surse: DLRLC

etimologie: