15 definiții pentru congres


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

congrés sn [At: DUMITRACHE, 407 / V: (înv) ~éz / Pl: ~e / E: lat congressus, fr congrès] 1 Reuniune națională sau internațională în care delegații sau invitații dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc. 2 Organ suprem de conducere a unor partide politice, organizații de masă și obștești. 3 Denumire a parlamentului în unele țări, format din Camera Reprezentanților și din Senat. 4 (Udt) Denumire a unor partide politice. 5 Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea unor tratate de pace. 6 (Fig; gmț) Adunare la o petrecere a câtorva persoane sau a membrilor unei familii.

CONGRÉS, congrese, s. n. 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc. 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice și organizații obștești. 3. Denumire a parlamentului în unele țări. 4. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice. Congresul Național Indian. 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea de tratate de pace. – Din fr. congrès, lat. congressus.

CONGRÉS, congrese, s. n. 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc. 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice, organizații de masă și obștești. 3. Denumire a parlamentului în unele țări, format din Camera reprezentanților și Senat. 4. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice. Congresul Național Indian. 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea de tratate de pace. – Din fr. congrès, lat. congressus.

CONGRÉS, congrese, s. n. 1. Reuniune, națională sau internațională, de membri sau de delegați ai unui partid politic, ai unei organizații sindicale ori de masă sau de persoane care au aceeași profesie sau interese comune, pentru a discuta și a lua hotărîri în probleme de ordin ideologic, organizatoric, profesional, științific etc. Congresul mondial al partizanilor păcii. Congresul al III-lea al tineretului și studenților pentru pace și prietenie, a Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Rumîn își exprimă convingerea că acest Congres al femeilor democrate din Republica Populară Romînă va constitui un puternic imbold pentru o și mai mare dezvoltare a mișcării de masă a femeilor din orașele și satele patriei noastre, că acest congres va contribui la o și mai largă atragere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică și culturală a țării. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2676. 2. Organul suprem de conducere al unui partid comunist sau muncitoresc. «Congresul este instanța supremă a partidului» și, prin urmare, calcă disciplina de partid și statutul congresului tocmai acela care împiedică, indiferent prin ce mijloace, pe vreun delegat să se adreseze direct congresului în legătură cu orice chestiune din viața de partid, fără nici o excepție. LENIN, O. A. I 291. Însemnătatea istorică mondială a celui de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constă în aceea că, făcînd bilanțul victoriilor epocale repurtate de partid în răstimpul dintre Congresele al XVIII-lea și al XIX-lea, a îmbogățit partidele frățești, pe oamenii muncii din întreaga lume, întreaga omenire progresistă, cu uriașa experiență a partidului comunist, luminînd omenirii drumul progresului, al fericirii și al buneistări. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 7. Congresul de la 8 mai 1921 a devenit primul congres al Partidului Comunist din Romînia. IST. R.P.R. 533. 3. Nume dat organului legislativ din S.U.A.

CONGRÉS s.n. 1. Întrunire națională sau internațională, având ca obiect dezbaterea unor probleme majore de ordin politic, economic, științific, cultural etc. 2. Organul suprem de conducere al unor partide politice, organizații de masă sau obștești. 3. Nume dat organului legislativ suprem din unele țări. [< fr. congrès, cf. engl. congress, lat. congressus].

CONGRÉS s. n. 1. reuniune (inter)națională în care delegații și invitații dezbat probleme majore de ordin ideologic, politic, științific, profesional, cultural etc. 2. organ suprem de conducere al unor partide, organizații de masă și obștești. 3. denumire a parlamentului în unele țări. 4. denumire dată unor conferințe internaționale convocate pentru încheierea de tratate de pace. 5. denumire a unor partide politice. (< fr. congrès, engl. congress, lat. congressus)

CONGRÉS ~e n. 1) Întrunire (națională sau internațională) la care se discută probleme de ordin politic, științific economic etc. ~ul cineaștilor. 2) Organ suprem de conducere al unor partide politice, organizații de masă sau obștești. 3) (în unele țări) Denumire a parlamentului; organ legislativ central. /<fr. congres, lat. congressus

congres n. 1. reunire de învățați, arheologi, literați spre a-și comunica rezultatul studiilor și ideilor lor; 2. adunare de diplomați pentru a concilia interesele guvernelor respective. Congrese au fost: la Viena (1815), Berlin (1878); 3. ironic: congres de rebedenii EM.; 4. în America, adunare legislativă: Congresul Statelor-Unite.

*congrés n., pl. e (lat. con-gressus, d. gressus, mers. V. pro- și re-gres, agresiune, grad). Adunare de savanțĭ orĭ de politicĭ p. a discuta: congres medical, congresu de la Viena (1815). Adunarea reprezentanților poporuluĭ în Statele Unite. V. sinod.

congrés-adunáre-plenáră s. n. Congres cu caracter de adunare generală ◊ „Va lua parte la cel de al XX-lea Congres-Adunare-Plenară al Comisiei internaționale pentru exploatarea științifică a Mării Mediterane.” Sc. 17 X 66 p. 3 (din congres + adunare plenară; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 330)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

congrés s. n., pl. congrése

congrés s. n., pl. congrése


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CONGRÉS s. v. parlament.

CONGRES s. parlament. (În unele state, parlamentul se numește ~.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONGRESUL GENERAL AL BUCOVINEI, adunare întrunită la Cernăuți, în ziua de 28 nov. 1918. A hotărît „unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei... cu Regatul României”, reconfirmând decizia Adunării Naționale Constituante din 27 oct. 1918.

Intrare: congres
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • congres
  • congresul
  • congresu‑
plural
  • congrese
  • congresele
genitiv-dativ singular
  • congres
  • congresului
plural
  • congrese
  • congreselor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

congres

  • 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic, economic, organizatoric, științific, cultural etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Congresul mondial al partizanilor păcii. Congresul al III-lea al tineretului și studenților pentru pace și prietenie.
      surse: DLRLC
    • Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn își exprimă convingerea că acest Congres al femeilor democrate din Republica Populară Romînă va constitui un puternic imbold pentru o și mai mare dezvoltare a mișcării de masă a femeilor din orașele și satele patriei noastre, că acest congres va contribui la o și mai largă atragere a femeilor în activitatea de dezvoltare economică și culturală a țării. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2676.
      surse: DLRLC
  • 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice și organizații obștești.
    surse: DEX '09 DLRLC DN 3 exemple
    exemple
    • «Congresul este instanța supremă a partidului» și, prin urmare, calcă disciplina de partid și statutul congresului tocmai acela care împiedică, indiferent prin ce mijloace, pe vreun delegat să se adreseze direct congresului în legătură cu orice chestiune din viața de partid, fără nici o excepție. LENIN, O. A. I 291.
      surse: DLRLC
    • Însemnătatea istorică mondială a celui de al XIX-lea Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice constă în aceea că, făcînd bilanțul victoriilor epocale repurtate de partid în răstimpul dintre Congresele al XVIII-lea și al XIX-lea, a îmbogățit partidele frățești, pe oamenii muncii din întreaga lume, întreaga omenire progresistă, cu uriașa experiență a partidului comunist, luminînd omenirii drumul progresului, al fericirii și al buneistări. GHEORGHIU-DEJ, C. XIX 7.
      surse: DLRLC
    • Congresul de la 8 mai 1921 a devenit primul congres al Partidului Comunist din Romînia. IST. R.P.R. 533.
      surse: DLRLC
  • 3. Denumire a parlamentului în unele țări.
    surse: DEX '09 DN sinonime: parlament
    • 3.1. Nume dat organului legislativ din S.U.A.
      surse: DLRLC
  • 4. (Urmat de determinări) Denumire a unor partide politice.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00 un exemplu
    exemple
    • Congresul Național Indian.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor, convocate, de obicei, pentru încheierea de tratate de pace.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: