2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conformíst, ~ă smf, a [At: RALEA, E. O. 168 / Pl: ~iști, ~e / E: fr conformiste] 1-2 (Persoană) care respectă strict normele, tradiția, morala curentă etc. 3-4 (Persoană) care se conformează (8) din oportunism părerilor, convingerilor altora, chiar dacă acestea nu corespund convingerilor sale.

CONFORMÍST, -Ă, conformiști, -ste, adj., s. m. și f. (Persoană) care se conformează din oportunism părerilor, convingerilor altora, chiar dacă acestea nu corespund convingerilor sale. – Din fr. conformiste.

CONFORMÍST, -Ă, conformiști, -ste, s. m. și f. Persoană care se conformează din oportunism părerilor, convingerilor altora, chiar dacă acestea nu corespund convingerilor sale. – Din fr. conformiste.

CONFORMÍST, -Ă, conformiști, -ste, s. m. și f. Persoană care manifestă o atitudine oportunistă prin conformare nesinceră la ordinele sau îndrumările: primite. ◊ (Adjectival) Versurile [lui Maiakovski] scormoneau impasibilitatea intelectualilor conformiști, împăcați cu ordinea țaristă. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 1 /4.

CONFORMÍST, -Ă adj. Referitor la conformism, propriu conformismului. // s.m. și f. Adept al conformismului; cel care se conformează din interes ordinelor și îndrumărilor primite, împotriva propriilor sale convingeri. [< fr. conformiste, cf. engl. conform].

CONFORMÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al conformismului; (cel) care se conformează din interes părerilor, convingerilor altora. (< fr. conformiste)

CONFORMÍST1 ~stă (~ști, ~ste) și substantival Care ține de conformism; propriu conformismului. Spirit ~. Morală ~stă. /<fr. conformiste

CONFORMÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al conformismului. /<fr. conformiste

*conformíst, -ă adj. și s. Care profesează religiunea dominantă în Anglia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

conformíst adj. m., s. m., pl. conformíști; adj. f., s. f. conformístă, pl. conformíste

conformíst adj. m., s. m., pl. conformíști; f. sg. conformístă, pl. conformíste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Conformist ≠ nonconformist

Intrare: conformistă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conformistă
  • conformista
plural
  • conformiste
  • conformistele
genitiv-dativ singular
  • conformiste
  • conformistei
plural
  • conformiste
  • conformistelor
vocativ singular
  • conformistă
  • conformisto
plural
  • conformistelor
Intrare: conformist (adj.)
conformist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conformist
  • conformistul
  • conformistu‑
  • conformistă
  • conformista
plural
  • conformiști
  • conformiștii
  • conformiste
  • conformistele
genitiv-dativ singular
  • conformist
  • conformistului
  • conformiste
  • conformistei
plural
  • conformiști
  • conformiștilor
  • conformiste
  • conformistelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

conformist, -ă conformist (2) conformistă

  • 1. (Persoană) care se conformează din oportunism părerilor, convingerilor altora, chiar dacă acestea nu corespund convingerilor sale.
    surse: DEX '09 DLRLC DN antonime: nonconformist un exemplu
    exemple
    • Versurile [lui Maiakovski] scormoneau impasibilitatea intelectualilor conformiști, împăcați cu ordinea țaristă. CONTEMPORANUL, S. II, 1950, nr. 184, 1 /4.
      surse: DLRLC

etimologie: