11 definiții pentru conformism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

conformísm sn [At: DA ms / Pl: ? / E: fr conformisme] Respectare strictă și nestrictă a normei, a tradiției, a moralei curente, a unor idei prestabilite etc.

CONFORMÍSM s. n. Atitudinea conformistului; acceptare mecanică, necritică și supunere formală, docilă, față de orice obiceiuri, idei, hotărâri etc. – Din fr. conformisme.

CONFORMÍSM s. n. Atitudinea conformistului; acceptare mecanică, necritică și supunere formală, docilă, neprincipială față de orice obiceiuri, idei, hotărâri etc. – Din fr. conformisme.

CONFORMÍSM s. n. Atitudine oportunistă, nesinceră și formală care se caracterizează prin conformarea, împotriva convingerilor proprii, la ordinele sau îndrumările primite.

CONFORMÍSM s.n. Atitudine oportunistă, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri sau în conformarea la ordinele sau îndrumările primite, împotriva convingerilor proprii. [Cf. fr. conformisme].

CONFORMÍSM s. n. atitudine oportunistă, acceptarea necritică, mecanică și supunerea formală, docilă față de orice obiceiuri, idei, hotărâri. (< fr. conformisme)

CONFORMÍSM n. 1) Respect absolut și servil față de tradiție și față de uzanțele sociale. 2) Atitudine pasivă. /<fr. conformisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: conformism
conformism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • conformism
  • conformismul
  • conformismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • conformism
  • conformismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)