CONFIERE s.f. Acțiunea de a confia. [Pron. -fi-e-. / < confia].

CONFIA, confiez, vb. I. (Livr.) 1. Tranz. A încredința cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. Refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [Pr.: -fi-a] – Din fr. confier.

confia [At: ALECSANDRI, ap. DA / P: ~fi-a / Pzi: ~iez / E: fr confier] (Frî) 1 vt A lăsa ceva în grija cuiva. 2 vr A se încrede în cineva Si: a se destăinui.

CONFIA, confiez, vb. I. (Rar) 1. Tranz. A încredința cuiva ceva, a lăsa ceva în grija cuiva. 2. Refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [Pr.: -fi-a-] – Din fr. confier.

CONFIA vb. I. (Franțuzism) 1. tr. A mărturisi, a destăinui. 2. refl. A se încrede în cineva; a se destăinui. [Pron. -fi-a, p. i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. confier, cf. lat. confidere – a avea încredere].

CONFIA¹ vb. I. tr. a încredința cuiva un secret, o taină. II. refl. a se încrede în cineva; a se destăinui. (< fr. confier)

CONFIA² vb. tr. a impregna (fructe) cu un sirop de zahăr, a zaharisi. (după fr. confier)

A CONFIA ~ez tranz. 1) rar (lucruri, misiuni, persoane etc.) A lăsa în grijă; a da în primire (unei persoane de încredere); a încredința. 2) (gânduri intime, frământări sufletești etc.) A comunica în mod confidențial; a încredința; a destăinui. [Sil. -fi-a] /<fr. confier

A SE CONFIA mă ~ez intranz. A încredința o confesiune; a face confidențe; a se destăinui; a se confesa; a se spovedi. [Sil. -fi-a] /<fr. se confier

confià v. 1. a remite fidelității, îngrijirilor, discrețiunii cuiva: când a plecat azi Vodă, te-a confiat el mie AL.; 2. a avea confiență, a face o confidență: dorul și-l confie câmpului EM.

*confiéz v. tr. (fr. confier). Barb. Încredințez, mărturisesc (un secret). Predaŭ (un obĭect).

confia (a ~) (desp. -fi-a) vb., ind. prez. 1 sg. confiez (desp. -fi-ez), 3 confiază, 1 pl. confiem; conj. prez. 1 sg. să confiez, 3 să confieze; ger. confiind (desp. -fi-ind) corectat(ă)

confia (a ~) (livr.) (-fi-a) vb., ind. prez. 3 confiază, 1 pl. confiem (-fi-em); conj. prez. 3 să confieze; ger. confiind (-fi-ind)

confia vb. (sil. -fi-a), ind. prez. 1 sg. confiez, 3 sg. și pl. confiază, 1 pl. confiem (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. confieze; ger. confiind (sil. -fi-ind)

CONFIA vb. v. confesa, da, declara, destăinui, dezvălui, divulga, împărtăși, încredința, înmâna, întinde, lăsa, mărturisi, preda, remite, revela, spovedi, spune, transmite.

confia vb. v. CONFESA. DA. DECLARA. DESTĂINUI. DEZVĂLUI. DIVULGA. ÎMPĂRTĂȘI. ÎNCREDINȚA. ÎNMÎNA. ÎNTINDE. LĂSA. MĂRTURISI. PREDA. REMITE. REVELA. SPOVEDI. SPUNE. TRANSMITE.