6 definiții pentru confareație
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CONFAREÁȚIE, confareații, s. f. (Rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. confarréation, lat. confarreatio.
CONFAREÁȚIE, confareații, s. f. (Rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor. [Pr.: -re-a-] – Din fr. confarréation, lat. confarreatio.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
confareație sf [At: DEX2 / P: ~re-a-ți-e / Pl: ~ii / E: fr confarréation, lat confarreatio] (Ist; rar) Căsătorie religioasă rezervată patricienilor.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CONFAREÁȚIE s.f. Căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. [Pron. -re-a-ți-e, gen. -iei. / < lat. confarreatio, cf. fr. confarréation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CONFAREÁȚIE s. f. căsătorie religioasă în vechiul drept roman, rezervată patricienilor. (< fr. confarréation, lat. confarreatio)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
confareáție (rar) (-re-a-ți-e) s. f., art. confareáția (-ți-a), g.-d. art. confareáției; pl. confareáții, art. confareáțiile (-ți-i-)
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
confareáție s. f. (sil. -re-a-ți-e), art. confareáția (sil. -ți-a), g.-d. art. confareáției; pl. confareáții, art. confareáțiile (sil. -ți-i-)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: con-fa-re-a-ți-e
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
confareație
- surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- limba franceză confarréationsurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
- limba latină confarreatiosurse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN