CONDRO- Element prim de compunere savantă cu semnificația „cartilaj”, „referitor la un țesut cartilaginos”. Var. condrio-. / < fr. chondro-, cf. gr. chondros].

CONDR(O)-/CONDRIO- elem. „cartilaj”. (< fr. chondr/o/-, chondrio-, cf. gr. khondros)

CONDRO- „cartilaj, cartilaginos”. ◊ gr. khondros „cartilaj” > fr. chondro-, engl. id., germ. id. > rom. condro-. □ ~blast (v. -blast), s. n., celulă cartilaginoasă tînără; sin. condroplast (1); ~cit (v. -cit), s. n., celulă cartilaginoasă, de formă sferică, avînd un nucleu mare, veziculos și excentric și o citoplasmă densă; ~claste (v. -clast), s. n. pl., celule care realizează resorbția cartilajului; ~clazie (v. -clazie), s. f., proces de resorbție a țesutului cartilaginos prin acțiunea condroclastelor; ~displazie (v. dis-, v. -plazie), s. f., afecțiune a osificării cartilajelor; sin. discondroplazie; ~distrofie (v. dis-, v. -trofie), s. f., anomalie congenitală a osificării endocondriale; ~fit (v. -fit), s. n., excrescență cartilaginoasă prin metaplazia țesutului de granulație; ~fore (v. -for), s. n. pl., cefalopode dibranhiate decapode, cu cochilia cornoasă și redusă la un scut dorsal; ~gen (v. -gen₁), adj., care produce țesut cartilaginos; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a țesutului cartilaginos; ~grafie (v. -grafie), s. f., descrierea cartilajelor; ~id (v. -id), adj., s. n. pl., 1. adj., Cu aspect de cartilaj; condrioid*. 2. s. n. pl., Substanțe complexe, compuse din proteine în amestec cu polizaharide și care intră în structura cartilajelor; ~liză (v. -liză), s. f., proces de distrugere a țesutului cartilaginos; ~logie (v. -logie₁), s. f., disciplină care tratează despre cartilaje; ~malacie (v. -malacie), s. f., înmuiere patologică a cartilajelor; ~mer (v. -mer), s. n., 1. Segment cartilaginos al coloanei vertebrale embrionare. 2. Vertebră cartilaginoasă; ~mucoid (v. muco-, v. -id), s. n., substanță proteică aflată în cartilaje; ~necroză (v. -necroză), s. f., proces de necrozare a cartilajului; ~patie (v. -patie), s. f., maladie a cartilajelor; ~plast (v. -plast), s. n., 1. Condroblast*. 2. Cavitate în care este plasat condrocitul; ~plastie (v. -plastie), s. f., operație chirurgicală de refacere a cartilajelor distruse; ~tomie (v. -tomie), s. f., secționare chirurgicală a unui cartilaj.

CONDR-, v. CONDRO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., durere la nivelul porțiunilor cartilaginoase ale corpului; sin. condrodinie; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., rezecție chirurgicală a unui cartilaj; ~odinie (v. -odinie), s. f., condralgie*.