2 definiții pentru concurabil
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*concurábil, -ă adj. (d. concur). Care poate fi concurat, cu care te poți lua la întrecere (maĭ ales în negoț).
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
concurábil adj. m., pl. concurábili; f. sg. concurábilă, pl. concurábile
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: concurabil
concurabil adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)