2 definiții pentru concurabil
concurábil adj. m., pl. concurábili; f. sg. concurábilă, pl. concurábile
*concurábil, -ă adj. (d. concur). Care poate fi concurat, cu care te poți lua la întrecere (maĭ ales în negoț).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: concurabil
concurabil adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | concurabil | concurabilul | concurabilă | concurabila |
| plural | concurabili | concurabilii | concurabile | concurabilele | |
| genitiv-dativ | singular | concurabil | concurabilului | concurabile | concurabilei |
| plural | concurabili | concurabililor | concurabile | concurabilelor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||