2 definiții pentru concurabil
concurábil adj. m., pl. concurábili; f. sg. concurábilă, pl. concurábile
*concurábil, -ă adj. (d. concur). Care poate fi concurat, cu care te poți lua la întrecere (maĭ ales în negoț).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: concurabil
concurabil adjectiv
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)