5 definiții pentru concitadin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

concitadín, ~ă smf, a [At: DEX2 / Pl: ~i, ~e / E: it concitadino] 1-2 (Persoană considerată în raport cu alta) care locuiește în același oraș Si: (rar) conorășean.

CONCITADÍN, -Ă, concitadini, -e, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu alta care locuiește în același oraș cu ea; (rar) conorășean. – Din it. concitadino.

CONCITADÍN, -Ă, concitadini, -e, s. m. și f. Persoană considerată în raport cu alta care locuiește în același oraș cu ea; (rar) conorășean. – Din it. concitadino.

CONCITADÍN, -Ă s.m. și f. Concetățean. [Cf. it. concitadino].

CONCITADÍN, -Ă s. m. f. cel care este din același oraș (cu altcineva). (<it. concitadino)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concitadín s. m., pl. concitadíni

Intrare: concitadin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concitadin
  • concitadinul
  • concitadinu‑
plural
  • concitadini
  • concitadinii
genitiv-dativ singular
  • concitadin
  • concitadinului
plural
  • concitadini
  • concitadinilor
vocativ singular
  • concitadinule
  • concitadine
plural
  • concitadinilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

concitadin, -ă concitadin concitadină

etimologie: