8 definiții pentru concertină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

concertínă sf [At: DEX2 / Pl: ~ne / E: fr concertino] Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale.

CONCERTÍNĂ, concertine, s. f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale. – Din fr. concertina.

CONCERTÍNĂ, concertine, s. f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale. – Din fr. concertina.

CONCERTÍNĂ s.f. Instrument asemănător acordeonului, având fețele laterale hexagonale. [< fr. concertine].

CONCERTÍNĂ s. f. gen de acordeon hexagonal, cu claviatură din butoni. (<fr. concertine)

CONCERTÍNĂ ~e f. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, dar de formă hexagonală. /<fr. concertina


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

concertínă (instrument muzical) s. f., g.-d. art. concertínei; pl. concertíne

concertínă s. f., g.-d. art. concertínei; pl. concertíne


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

concertină (cuv. it.), instrument din familia acordeonului*, de formă hexagonală, cu claviatură cromatică, inventat în 1829 de Damian la Viena.

Intrare: concertină
concertină substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • concerti
  • concertina
plural
  • concertine
  • concertinele
genitiv-dativ singular
  • concertine
  • concertinei
plural
  • concertine
  • concertinelor
vocativ singular
plural

concertină

  • 1. Instrument muzical asemănător cu acordeonul, cu fețele laterale hexagonale.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: