11 definiții pentru comunal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMUNÁL, -Ă, comunali, -e, adj. Al comunei, privitor la comună. – Din fr. communal, lat. communalis.

COMUNÁL, -Ă, comunali, -e, adj. Al comunei, privitor la comună. – Din fr. communal, lat. communalis.

comunál, ~ă a [At: BĂLCESCU, M. V. 10 / Pl: ~i, ~e / E: fr communal, lat communalis] 1 Care provine de la comună (1). 2 Referitor la comună (1). 3 Specific comunei (1). 4 Care aparține comunei (1). 5 De comună (1).

COMUNÁL, -Ă adj. De comună, referitor la comună; care unește două sau mai multe comune. [ < fr. communal].

COMUNÁL, -Ă adj. referitor la comună; care aparține comunei. (<fr. communal, lat. communalis)

COMUNÁL ~ă (~i, ~e) Care ține de o comună; referitor la o comună. Școală ~ă. /<fr. communal, lat. communalis

comunal a. relativ la comună, ce ține de comună: școală comunală, consiliu comunal.

*comunál, -ă adj. (fr. communal). Al comuneĭ, municipal: consiliu comunal.

COMÚNĂL, -Ă, comunali, -e, adj. Al comunei, privitor la comună. V. municipal. Fonduri comunale. Proprietate comunală. Sfat popular comunal.Orașele ce își dobîndiseră și își păstrară libertatea lor, constituindu-se pe principiul comunal, se ocîrmuiau de o magistratură aleasă pe fiecare an și compusă de un județ și de doisprezece pîrgari. BĂLCESCU, O. II 14.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comunál adj. m., pl. comunáli; f. comunálă, pl. comunále

comunál adj. m., pl. comunáli; f. sg. comunálă, pl. comunále


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

taur comunal expr. bărbat viril.

Intrare: comunal
comunal adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comunal
  • comunalul
  • comunalu‑
  • comuna
  • comunala
plural
  • comunali
  • comunalii
  • comunale
  • comunalele
genitiv-dativ singular
  • comunal
  • comunalului
  • comunale
  • comunalei
plural
  • comunali
  • comunalilor
  • comunale
  • comunalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comunal

  • 1. Al comunei, privitor la comună.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Fonduri comunale. Proprietate comunală. Sfat popular comunal.
      surse: DLRLC
    • Orașele ce își dobîndiseră și își păstrară libertatea lor, constituindu-se pe principiul comunal, se ocîrmuiau de o magistratură aleasă pe fiecare an și compusă de un județ și de doisprezece pîrgari. BĂLCESCU, O. II 14.
      surse: DLRLC

etimologie: