2 definiții pentru compur
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
COMPÚR s.n. (Tehn., fot.) Obturator central al unui aparat fotografic. [< germ. Compur(verschluss)].
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
compúr s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: compur
compur substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)