5 definiții pentru compunător (adj.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compunător, ~oare [At: DA / V: ~uitor / Pl: ~i, ~oare / E: compune + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Înv) (Persoană) care compune Si: compozitor. 3-4 smf, a (Care este) component.

compuitor, ~oare a vz compunător

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

compunător s. m., pl. compunători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

COMPUNĂTOR adj. v. alcătuitor, component, constituent, constitutiv, formativ.

compunător adj. v. ALCĂTUITOR. COMPONENT. CONSTITUENT. CONSTITUTIV. FORMATIV.

Intrare: compunător (adj.)
compunător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compunător
  • compunătorul
  • compunătoru‑
  • compunătoare
  • compunătoarea
plural
  • compunători
  • compunătorii
  • compunătoare
  • compunătoarele
genitiv-dativ singular
  • compunător
  • compunătorului
  • compunătoare
  • compunătoarei
plural
  • compunători
  • compunătorilor
  • compunătoare
  • compunătoarelor
vocativ singular
plural
compuitor
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)