22 de definiții pentru compozitor (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compozitor, ~oare smf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~i, ~oare / E: fr compositeur] 1 Persoană care compune lucrări muzicale Si: componist. 2 (Tip) Zețar. 3 sn Instrument tipografic Si: (înv) culegău, vingălac.

COMPOZITÓR, -OÁRE, compozitori, -oare, s. m. și f. Persoană care compune lucrări muzicale. – Din fr. compositeur.

COMPOZITÓR, -OÁRE, compozitori, -oare, s. m. și f. Persoană care compune lucrări muzicale. – Din fr. compositeur.

COMPOZITÓR, -OÁRE, compozitori, -oare, s. m. și f. Persoană care compune lucrări muzicale. Compozitorii din zilele noastre, luptînd pentru a învinge formalismul în muzica simfonică, se întorc la rodnica tradiție clasică a folosirii melodiilor populare, și, sprijinindu-se pe aceste temelii, dau naștere unor noi opere strălucite, care atrag atenția cercurilor largi de iubitori ai muzicii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 350, 1/3.

COMPOZITÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care compune lucrări muzicale. [< fr. compositeur, cf. lat. compositor – alcătuitor].

COMPOZITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care compune lucrări muzicale; componist. (< fr. compositeur)

COMPOZITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Autor de lucrări muzicale; persoană care compune muzică. /<fr. compositeur

compozitor m. 1. cel ce compune în muzică: Mozart fu un admirabil compozitor; 2. lucrător de tipografie care adună caracterele spre a forma vorbe, zețar. ║ n. instrumentul tipografic numit și vingălac.

*compozitór, -oáre s. (lat. compósitor, -óris, compunător). Cel care produce piese muzicale. Culegător, zețar, lucrător care adună literele ca să formeze vorbele la tipar. S. n., pl. oare. Un instrument tipografic numit și colțar (rar) și vingălac.

cântăréț-compozitór s. m. Cântăreț care compune muzica pe care o interpretează ◊ „N-am uitat nici pe Udo Jürgens, cântărețul-compozitor. Sc. 9 III 69 p. 4 (din cântăreț + compozitor)

compozitór-interprét s. m. Cântăreț autor ◊ „Din sumar: compozitori-interpreți prezintă melodii în primă audiție: Florin Bogardo.” Pr. R.TV 21 IV 72 p. 12. ◊ „Parisul obosește pe P.G. din cauza căldurii, zgomotului și aglomerației. Iată de ce compozitorul-interpret s-a mutat la țară.” Săpt. 21 VI 74 p. 5. ◊ „Avem de-a face cu un compozitor-pianist care nu poate fi neglijat [...] N-am înțeles de ce «compozitorul-interpret», de primă mărime în generația sa, este așa de puțin programat, în raport cu multiplele sale calități.” Săpt. 15 VI 84 p. 6 (din compozitor + interpret)

compozitór-pianíst s. m. Pianist care compune ◊ „Grupul de artiști români, condus de C.H. soprană, D.P. violonist, Gh. C. compozitor-pianist a dat un recital în cadrul festivalului muzicii de la Shiraz – Iran.” R.l. 2 IX 67 p. 4; v. și compozitor-interpret (din compozitor + pianist)

compozitór-poét s. m. Compozitor care scrie textul cântecelor ◊ L-am întrebat ce părere are despre formula compozitor-poet și a răspuns că i se pare formula ideală pentru succesul muzicii.” Sc. 3 III 71 p. 6. ◊ „Preferințele cititorilor noștri instalau pe primul loc în referendumul anual «Săptămâna Top ’71» pe Alexandru Mandy. Compozitor-poet, textier-filozof. Om.” Săpt. 21 IV 72 p. 15 (din compozitor + poet)

feméie-compozitór s. f. (muz.) Femeie care a îmbrățișat profesia de compozitor ◊ M. M. a fost distinsă în cadrul celui de al V-lea concurs internațional pentru femei-compozitori de la Mannheim.” Cont. 4 XI 66 p. 7 (din femeie + compozitor)

muzicián-compozitór s. m. (muz.) Muzician care compune muzică ◊ „Ziarele engleze amintesc cu acest prilej că muzicienii-compozitori și dirijori trăiesc mult. Astfel, Igor Stravinski și Richard Strauss compuneau și după ce împliniseră 80 de ani.” I.B. 4 VI 74 p. 4 (din muzician + compozitor)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compozitór s. m., pl. compozitóri

compozitór s. m., pl. compozitóri

compozitoáre s. f., g.-d. art. compozitoárei; pl. compozitoáre

compozitoáre s. f., g.-d. art. compozitoárei; pl. compozitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPOZITÓR s. v. culegar, culegător, culegău, vingalac, zețar.

COMPOZITÓR s. (înv.) componist, muzicant. (Mozart a fost un mare ~.)

arată toate definițiile

Intrare: compozitor
compozitor substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compozitor
  • compozitorul
  • compozitoru‑
plural
  • compozitori
  • compozitorii
genitiv-dativ singular
  • compozitor
  • compozitorului
plural
  • compozitori
  • compozitorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)