2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compoundat3, ~ă a [At: DEX2 / P: ~paun~ / Pl: ~ați, ~e / E: compounda] (Îs) Grăsimi ~e Substanțe grase, substitute ale unturii de porc, formate dintr-un amestec omogenizat de mai multe sorturi de grăsimi.

compoundat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: compounda] (Elt; d. mașini, mecanisme etc.) Grupat astfel încât să funcționeze împreună.

compoundát1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri i / E: compounda] Compoundare (2).

COMPOUNDÁT, -Ă, compoundați, -te, adj. (În sintagma) Grăsimi compoundate = substanțe grase formate dintr-un amestec omogenizat de mai multe sorturi de grăsimi, substitute ale unturii de porc. [Pr.: -paŭn-] – V. compounda.

COMPOUNDÁT, -Ă, compoundați, -te, adj. (În sintagma) Grăsimi compoundate = substanțe grase formate dintr-un amestec omogenizat de mai multe sorturi de grăsimi, substitute ale unturii de porc. [Pr.: -paŭn-] – V. compounda.

compounda vt [At: DEX2 / P: ~paun~ / Pzi: ~déz / E: eg compound] (Elt) A grupa două mecanisme, mașini etc., astfel încât să se asigure funcționarea lor asociată.

COMPOUNDÁ, compoundez, vb. I. Tranz. (Elt.) A face operația de compoundare. [Pr.: -paŭn-] – Din engl. compound.

COMPOUNDÁ, compoundez, vb. I. Tranz. (Elt.) A face operația de compoundare. [Pr.: -paŭn-] – Din engl. compound.

COMPOUNDÁ vb. I. tr. A face operația de compoundare. [< engl. compound].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compoundát [ou pron. av] (-poun-) adj. m., pl. compoundáți; f. compoundátă, pl. compoundáte

compoundát adj. m. [-poun- pron. -paun-],pl. compoundáți; f. sg. compoundátă, pl. compoundáte

compoundá vb. ind. prez. 1 sg. compoundéz, 3 sg. și pl. compoundeáză

Intrare: compoundat
compoundat adjectiv
  • silabație: com-poun-dat
  • pronunție: compaŭndat
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compoundat
  • compoundatul
  • compoundatu‑
  • compounda
  • compoundata
plural
  • compoundați
  • compoundații
  • compoundate
  • compoundatele
genitiv-dativ singular
  • compoundat
  • compoundatului
  • compoundate
  • compoundatei
plural
  • compoundați
  • compoundaților
  • compoundate
  • compoundatelor
vocativ singular
plural
Intrare: compounda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • compounda
  • compoundare
  • compoundat
  • compoundatu‑
  • compoundând
  • compoundându‑
singular plural
  • compoundea
  • compoundați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • compoundez
(să)
  • compoundez
  • compoundam
  • compoundai
  • compoundasem
a II-a (tu)
  • compoundezi
(să)
  • compoundezi
  • compoundai
  • compoundași
  • compoundaseși
a III-a (el, ea)
  • compoundea
(să)
  • compoundeze
  • compounda
  • compoundă
  • compoundase
plural I (noi)
  • compoundăm
(să)
  • compoundăm
  • compoundam
  • compoundarăm
  • compoundaserăm
  • compoundasem
a II-a (voi)
  • compoundați
(să)
  • compoundați
  • compoundați
  • compoundarăți
  • compoundaserăți
  • compoundaseți
a III-a (ei, ele)
  • compoundea
(să)
  • compoundeze
  • compoundau
  • compounda
  • compoundaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

compoundat

  • 1. (în) sintagmă Grăsimi compoundate = substanțe grase formate dintr-un amestec omogenizat de mai multe sorturi de grăsimi, substitute ale unturii de porc.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi compounda
    surse: DEX '98 DEX '09

compounda

  • 1. electrotehnică A face operația de compoundare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: