4 definiții pentru compounda


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compounda vt [At: DEX2 / P: ~paun~ / Pzi: ~déz / E: eg compound] (Elt) A grupa două mecanisme, mașini etc., astfel încât să se asigure funcționarea lor asociată.

COMPOUNDÁ, compoundez, vb. I. Tranz. (Elt.) A face operația de compoundare. [Pr.: -paŭn-] – Din engl. compound.

COMPOUNDÁ, compoundez, vb. I. Tranz. (Elt.) A face operația de compoundare. [Pr.: -paŭn-] – Din engl. compound.

COMPOUNDÁ vb. I. tr. A face operația de compoundare. [< engl. compound].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compoundá vb. ind. prez. 1 sg. compoundéz, 3 sg. și pl. compoundeáză

Intrare: compounda
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • compounda
  • compoundare
  • compoundat
  • compoundatu‑
  • compoundând
  • compoundându‑
singular plural
  • compoundea
  • compoundați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • compoundez
(să)
  • compoundez
  • compoundam
  • compoundai
  • compoundasem
a II-a (tu)
  • compoundezi
(să)
  • compoundezi
  • compoundai
  • compoundași
  • compoundaseși
a III-a (el, ea)
  • compoundea
(să)
  • compoundeze
  • compounda
  • compoundă
  • compoundase
plural I (noi)
  • compoundăm
(să)
  • compoundăm
  • compoundam
  • compoundarăm
  • compoundaserăm
  • compoundasem
a II-a (voi)
  • compoundați
(să)
  • compoundați
  • compoundați
  • compoundarăți
  • compoundaserăți
  • compoundaseți
a III-a (ei, ele)
  • compoundea
(să)
  • compoundeze
  • compoundau
  • compounda
  • compoundaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

compounda

  • 1. electrotehnică A face operația de compoundare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: