7 definiții pentru compound compund


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compound sn [At: DEX2 / P: ~paund / Pl: ? / E: eg compound] 1 Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2 Masă electroizolantă constituită dintr-un amestec de materiale electroizolante organice.

COMPOUND s. n. 1. Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2. Masă electroizolantă constituită dintr-un amestec de materiale electroizolante organice. [Pr.: -páŭnd] – Cuv. engl.

COMPOUND s. n. 1. Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2. Masă electroizolantă constituită dintr-un amestec de materiale electroizolante organice. [Pr.: -páŭnd] – Cuv. engl.

COMPOUND s.n. 1. Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2. Material electroizolant obținut dintr-un amestec de bitumuri, rășine și ceruri. [Pron. compáund, var. compund s.n. / < engl. compound].

COMPOUND [COMPÁUND] s. n. 1. mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată. 2. material electroizolant dintr-un amestec de bitumuri, rășine și ceruri. (< engl. compound)

COMPÚND s.n. v. compound.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compound (angl.) [pron. compávnd] (-pound) s. n.

compound s. n. [pron. engl. compáund]

Intrare: compound
  • silabație: com-pound
  • pronunție: compaŭnd
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compound
  • compoundul
  • compoundu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • compound
  • compoundului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compund
  • compundul
  • compundu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • compund
  • compundului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

compound compund

  • 1. Mod de grupare a două mecanisme, mașini etc. pentru a asigura funcționarea lor asociată.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Masă electroizolantă constituită dintr-un amestec de materiale electroizolante organice.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: