8 definiții pentru compost

compóst sn [At: DA / Pl: ~uri / E: fr compost] Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale.

COMPÓST, composturi, s. n. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. – Din fr. compost.

COMPÓST, composturi, s. n. Îngrășământ agricol natural, rezultat în urma fermentării lente a diferitelor resturi vegetale și animale, amestecate cu unele substanțe minerale. – Din fr. compost.

compóst s. n., pl. compósturi

compóst s. n., pl. compósturi

COMPÓST s.n. Îngrășământ organic compus din resturi de bucătărie, nutrețuri alterate etc., supuse unui proces de fermentație lentă. [< engl., fr. compost].

COMPÓST s. n. îngrășământ din resturi organice și compuși minerali, supuși unui proces de fermentație lentă. (< fr. compost)

COMPÓST ~uri n. Îngrășământ obținut în urma fermentării unui amestec de substanțe organice de origine vegetală și animală, la care se adaugă și componente minerale. /<fr. compost

Intrare: compost
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular compost compostul
plural composturi composturile
genitiv-dativ singular compost compostului
plural composturi composturilor
vocativ singular
plural