2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

compilatór, ~oare [At: LET. I, 146/19 / Pl: ~i, ~oáre / E: fr compilateur, lat compilator] 1 smf Autor al unei lucrări, lipsite de originalitate, alcătuită prin reunirea de idei și fragmente din diverși autori, de obicei fără a preciza sursa. 2 sn (Cib) Program utilitar de transformare a unui limbaj algoritmic în codul mașinii.

COMPILATÓR, -OÁRE, compilatori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care compilează, autor de compilații. 2. S. n. (Cib.) Program utilitar de transformare a unui limbaj algoritmic în alt limbaj de programare. – Din fr. compilateur, lat. compilator.

COMPILATÓR, -OÁRE, compilatori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană care compilează, autor de compilații. 2. S. n. (Cib.) Program utilitar de transformare a unui limbaj algoritmic în codul mașinii. – Din fr. compilateur, lat. compilator.

COMPILATÓR, -OÁRE, compilatori, -oare, s. m. și f. Persoană care compilează, autor de compilații.

COMPILATÓR, -OÁRE s.m. și f. Autor al unei compilații. // s.n. Sistem care realizează traducerea unui program într-un calculator electronic; compailer. [Cf. fr. compilateur, lat. compilator].

COMPILATÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care compilează. II. s. n. (inform.) program special care asigură traducerea în calculatorul electronic a unui program scris într-un nivel înalt în limbaj de asamblare sau în limbaj de mașină. (< fr. compilateur, lat. compilator)

COMPILATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care compilează; autor de lucrări lipsite de idei originale. /<fr. compilateur, lat. compilator

compilator m. cel ce compilează.

*compilatór, -oáre s. (lat. compilator). Care compilează.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

compilatór2 (program) s. n., pl. compilatoáre

compilatór1 (persoană) s. m., pl. compilatóri

compilatór s. m., pl. compilatóri

Intrare: compilator (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compilator
  • compilatorul
  • compilatoru‑
plural
  • compilatori
  • compilatorii
genitiv-dativ singular
  • compilator
  • compilatorului
plural
  • compilatori
  • compilatorilor
vocativ singular
  • compilatorule
plural
  • compilatorilor
Intrare: compilator (s.n.)
compilator2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • compilator
  • compilatorul
  • compilatoru‑
plural
  • compilatoare
  • compilatoarele
genitiv-dativ singular
  • compilator
  • compilatorului
plural
  • compilatoare
  • compilatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

compilator (s.n.)

  • 1. cibernetică Program utilitar de transformare a unui limbaj algoritmic în alt limbaj de programare.
    surse: DEX '09 DN sinonime: compailer

etimologie:

compilator, -oare (persoană) compilatoare compilator

  • 1. Persoană care compilează, autor de compilații.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: