8 definiții pentru comparatism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comparatísm sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr comparatisme] 1-2 (Metodă de) cercetare (în literatură, muzică etc.) bazată pe identificarea și compararea motivelor comune din culturile diferitelor țări. 3 (Lin) Cercetare bazată pe metoda comparativ-istorică Si: comparativism.

COMPARATÍSM s. n. Metodă de cercetare (în literatură, muzică etc.) bazată pe identificarea și compararea motivelor (3) comune din culturile diferitelor țări. ♦ (Lingv.) Cercetare bazată pe metoda comparativ-istorică; comparativism. – Din fr. comparatisme.

COMPARATÍSM s. n. Metodă de cercetare (în literatură, muzică etc.) bazată pe identificarea și compararea motivelor (3) comune din culturile diferitelor țări. ♦ (Lingv.) Cercetare bazată pe metoda comparativ-istorică; comparativism. – Din fr. comparatisme.

COMPARATÍSM s.n. Direcție modernă în cercetarea literară, care se rezumă la compararea literaturilor diferitelor țări fără a ține seama de conținutul de idei și specificul național al fiecărei literaturi. ♦ Metodologie lingvistică potrivit căreia cercetarea limbilor este făcută cu metoda comparatistă; comparativism. [< fr. comparatisme].

COMPARATÍSM s. n. 1. metodă de cercetare în literatură, muzică etc. bazată pe identificarea și compararea motivelor comune din culturile diferitelor țări. 2. cercetare lingvistică bazată pe metoda comparativ-istorică; comparativism. (< fr. comparatisme)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMPARATÍSM s. v. comparativism.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMPARATÍSM s. n. (< fr. comparatisme): metodologie lingvistică potrivit căreia cercetarea limbilor este făcută cu metoda comparatistă; comparativism (v. metódă).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COMPARATÍSM (< fr.) s. n. Metodă de cercetare a raporturilor dintre diferite literaturi naționale, urmărind evidențierea influențelor, a circulației temelor și motivelor, afinitățile istorico-tipologice etc. Inaugurată în sec. 18, ca direcție de cercetare, sa- fundamentat științific în sec. 19, prin contribuțiile lui F. Baldensperger, G. Lanson, P. van Tieghem, R. Étiemble ș.a.

Intrare: comparatism
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comparatism
  • comparatismul
  • comparatismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • comparatism
  • comparatismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comparatism

  • 1. Metodă de cercetare (în literatură, muzică etc.) bazată pe identificarea și compararea motivelor comune din culturile diferitelor țări.
    surse: MDA2 DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: