7 definiții pentru comitagiu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comitagiu sm [At: DA / Pl: ~ii / E: bg комитаги] Membru al unei organizații revoluționare bulgare, care a luptat în trecut pentru eliberarea Macedoniei.

COMITAGÍU, comitagii, s. m. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care a luptat în trecut pentru eliberare. – Din tc. komitacı.

COMITAGÍU, comitagii, s. m. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care a luptat în trecut pentru eliberare. – Din tc. komitacı.

COMITAGÍU, comitagii, s. m. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care lupta în trecut pentru eliberarea Macedoniei.

*comitágiŭ m. (bg. komitağiĭa, adică „tovarăș dintr’un comĭtat saŭ comitet” revoluționar). Terorist bulgăresc: bandele de comitagiĭ din Macedonia. V. haĭduc.

comitagii m. pl. bande de revoluționari bulgari din Macedonia.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comitagíu s. m., art. comitagíul; pl. comitagíi, art. comitagíii (-gi-ii)

comitagíu s. m., art. comitagíul; pl. comitagíi, art. comitagíii

Intrare: comitagiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comitagiu
  • comitagiul
  • comitagiu‑
plural
  • comitagii
  • comitagiii
genitiv-dativ singular
  • comitagiu
  • comitagiului
plural
  • comitagii
  • comitagiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comitagiu

  • 1. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care a luptat în trecut pentru eliberare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: