13 definiții pentru „comision”   declinări

COMISIÓN, comisioane, s. n. 1. Însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări. 2. (Jur.) Contract în baza căruia o persoană tratează afaceri comerciale în nume propriu, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unei remunerații (procentuale). ♦ Remunerație (procentuală) primită de o persoană, de o bancă etc. care a mijlocit o afacere comercială sau care a efectuat un serviciu. [Pr.: -si-on] – Din fr. commission.

Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN, comisioane, s. n. 1. Însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări. 2. (Jur.) Contract în baza căruia o persoană tratează afaceri comerciale în nume propriu, dar pe socoteala altei persoane, în schimbul unei remunerații (procentuale). ♦ Remunerație (procentuală) primită de o persoană, de o bancă etc. care a mijlocit o afacere comercială sau care a efectuat un serviciu. [Pr.: -si-on] – Din fr. commission.

Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de C_Taut | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN, comisioane, s. n. 1. Însărcinare dată unei persoane de a procura sau de a transmite ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei astfel de însărcinări. Spiridon, ucenicul.., capătă și el în acest mediu trăsăturile caracteristice: minte, ia bacșiș, face comisioane amoroase. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 4/3. Am prins un debil pretext de drum la el acasă: un comision pentru Clara. GALACTION, O. I 99. 2. Însărcinare dată unei întreprinderi comerciale de a cumpăra sau vinde în contul mandatarului; comandă, mandat, ordin. Operație de comision. Mărfuri în comision.Agentură și comision = casă de comerț care cumpără și vinde pentru alte întreprinderi sau persoane. ♦ Remunerație, de obicei procentuală, primită de o persoană, de o bancă etc., care a mijlocit o afacere comercială sau a efectuat un serviciu. Ne-au împrumutat și pe noi cu milioane cu dobîndă mare și cu comision bun. GHICA, S. 382. – Pronunțat: -si-on.

Sursa: DLRLC (1955-1957) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

comisión (-si-on) s. n., pl. comisioáne

Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

comisión s. n. (sil. -si-on), pl. comisioáne

Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN s. remiză, (înv.) provizion. (I-a luat un ~ de 4%.)

Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN s.n. 1. Însărcinare dată unei persoane de a face ceva; mesaj trimis printr-un comisionar. 2. Însărcinare dată unei întreprinderi comerciale de a face o operație de cumpărare, de vânzare etc. în contul întreprinderii mandatare; comandă, mandat. ♦ Cotă din suma unei operații comerciale făcute în comision, care este reținută de cel care face (sau care mijlocește) operația; remunerație pentru efectuarea unui serviciu. [Pron. -si-on, pl. -oane. / < fr. commission].

Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN s. n. 1. însărcinare dată unei persoane de a face ceva; serviciu făcut cuiva în urma unei asemenea însărcinări. 2. însărcinare dată unei întreprinderi comerciale de a face o operație de cumpărare, de vânzare etc. ◊ cotă din suma unei operații comerciale în comision, reținută de cel care face (sau mijlocește) operația. 3. remunerație pentru mijlocirea sau prestarea unui serviciu. (< fr. commission)

Sursa: MDN '00 (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

COMISIÓN ~oáne n. 1) Sarcină dată unei persoane constând în procurarea sau transmiterea unui obiect. 2) Plată în bani care revine persoanei care a îndeplinit o astfel de sarcină. [Sil. -si-on] /<fr. commission

Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

comision n. comerț făcut pe seama altuia și salariul comisionarului: casă de comision.

Sursa: Șăineanu, ed. VI (1929) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink

*comisión n., pl. oane (germ. kommission, fr. commission, comisiune, comision). Com. Procurare pin [!] comisionar, însărcinare dată cuĭva să cumpere ceva (saŭ să și vîndă) în numele tăŭ. – E mult maĭ elegant și maĭ bine a zice comisiune,comision, ca și divizion, denotă o influență rusească și germană.

Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COMISIÓN s. remiză, (înv.) provizión. (I-a luat un ~ de 4%.)

Sursa: Sinonime82 (1982) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

comision În ER, p. 42-51, am susținut că substantivele feminine franțuzești și-au păstrat genul cînd au fost împrumutate în românește, iar acolo unde în locnu femininelor originare găsim neutre, e vorba de elemente care ne-au venit printr-un intermediar rus, grec etc. Indiciul cel mai convingător mi s-a părut a fi faptul că pentru toate neutrele găsim paralelă masculină într-una din limbile vecine, explicabilă prin aceea că s-a pornit de la forma franceză pronunțată, terminată în consoană. Mi-au scăpat atunci din vedere substantivele franceze formate cu sufixul -ion, paralela românească fiind cu ie, -iune, dar uneori și cu -ion. Mi-a atras atenția situația cuvîntului comision, pe care GADE, DLRM și DN îl explică prin franceză, DA și Scriban prin germană și franceză, iar Ciorănescu numai prin germană. Le-am trecut în revistă pe toate celelalte, orîentîndu-mă după DI: condițion e din germană (DA); divizion e din franceză după CADE, din franceză și rusă după DN, din rasă după Scriban și DLRM; legheon, ligheon, evident din slavonă; ocazion, din germană (DLR) pension ar fi din franceză după CADE, DN și Ciorănescu, după franceză după DLRM, din franceză, germană și rusă după DLR, din rasă și germană după Scriban; provizion, din germană (CADE, Scriban, DLRM); secesion, din germană (CADE). Poate într-o situație ușor diferită se găsesc cele care în franțuzește nu-l păstrează pe i din sufix, ceea ce face mai grea transpunerea în românește cu -ie sau -iune; fason, franțuzism după DA, din franțuzește în toate celelalte dicționare; există însă în rusește. combinezon, franțuzism după DA, din franceză in celelalte dicționare; există în rusește; rezon, din franceză după CADE si DU, frunțuzism după DLRM, din rusă după Scriban; sezon, din franceză după DU, DLRM, DM (lipsește în CADE), din rusă și franceză după Scriban. Situația la toate aceste cuvinte este deci aceeași ca la cele pe care le-am discutat în ER, peste tot există într-o limbă vecină o formă terminată în consoană care a putut servi de model pentru română. În aceste condiții pare natural să admitem și pentru comision originea germană, sugerată dealtfel și de atmosfera creată în jurul cuvîntului în deceniile trecute.

Sursa: GAER (1975) | Adăugată de blaurb. | Semnalează o greșeală | Permalink