2 intrări

8 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

comițiál, ~ă [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 29 / E: comite + -al] 1 a (Trs; înv) Care aparține comitetului (1). 2 a (Trs; înv) Care provine de la comitet. 3 a (Trs; înv) Referitor la comitet. 4 a (Trs; înv) Specific comitetului (1). 5 a Referitor la comițiile (1) din vechea Romă. 6 a (Îs) Cetate ~ă Oraș de reședință al comitetului (1). 7 a (îas) Reședință de județ. 8-9 smf, a (Suferind) de epilepsie. 10 a (Îs) Rău ~ Epilepsie. 11 a Care aparține epilepsiei. 12 a Care provine de la epilepsie. 13 a Care se referă la epilepsie. 14 a Specific epilepsiei.

COMIȚIÁL, -Ă, comițiali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la epilepsie, care aparține epilepsiei. Criză comițială. 2. S. m. și f. Bolnav de epilepsie. [Pr.: -ți-al] – Din fr. comitial.

COMIȚIÁL, -Ă, comițiali, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la epilepsie, care aparține epilepsiei. Criză comițială. 2. S. m. și f. Bolnav de epilepsie. [Pr.: -ți-al] – Din fr. comitial.

COMIȚIÁL, -Ă adj. Referitor la comițiile din vechea Romă. // adj., s.m. și f. (Suferind) de epilepsie. ◊ Rău comițial = epilepsie. [Pron. -ți-al. / < fr. comitial].

COMIȚIÁL, -Ă I. adj. referitor la comiții. II. adj., s. m. f. (suferind) de epilepsie. (< fr. comitial)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

comițiál (-ți-al) adj. m., s. m., pl. comițiáli; adj. f., s. f. comițiálă, pl. comițiále

comițiál adj. m., s. m. (sil. -ți-al), pl. comițiáli; f. sg. comițiálă, pl. comițiále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COMIȚIÁL s., adj. v. epileptic.

COMIȚIAL s., adj. (MED.) epileptic, (reg.) năbădăios, stropșit.

Intrare: comițial (adj.)
comițial1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ți-al
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comițial
  • comițialul
  • comițialu‑
  • comiția
  • comițiala
plural
  • comițiali
  • comițialii
  • comițiale
  • comițialele
genitiv-dativ singular
  • comițial
  • comițialului
  • comițiale
  • comițialei
plural
  • comițiali
  • comițialilor
  • comițiale
  • comițialelor
vocativ singular
plural
Intrare: comițial (s.m.)
comițial2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -ți-al
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comițial
  • comițialul
  • comițialu‑
plural
  • comițiali
  • comițialii
genitiv-dativ singular
  • comițial
  • comițialului
plural
  • comițiali
  • comițialilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

comițial (adj.)

etimologie:

comițial, -ă (persoană) comițial comițială

  • 1. Bolnav de epilepsie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: