opțiuni

2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COMBUSTÍBIL, -Ă, combustibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care are însușirea de a arde. 2. S. m. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. ◊ Combustibil convențional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7.000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili reali. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare. – Din fr. combustible.

COMBUSTÍBIL, -Ă, combustibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care are însușirea de a arde. 2. S. m. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. ◊ Combustibil convențional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7.000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili reali. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare. – Din fr. combustible.

combustíbil, ~ă [At: IOANOVICI, TEHN. 7 / Pl: ~i, ~e / E: fr combustible] 1 a (D. materiale) Care are însușirea de a arde. 2 sm Materie care arde dezvoltând căldură și care este folosită ca izvor de energie în industrie și pentru încălzit. 3 sm (Îs) ~ convențional Combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili (2) reali. 4 sm (Îs) ~ nuclear Material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare.

COMBUSTÍBIL, combustibili, s. m. Materie care arde dezvoltînd căldură, folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. Petrolul e un combustibil lichid. ◊ (Adjectival) Materie combustibilă.

COMBUSTÍBIL, -Ă adj. Care (poate) arde. // s.m. Material care arde dezvoltând căldură, fiind folosit de obicei ca izvor de energie calorică. [Cf. fr. combustible].

COMBUSTÍBIL, -Ă adj., s. m. (material) care arde în prezența unui comburant, izvorând energie calorică. (< fr. combustible).

COMBUSTÍBIL ~a (~i, ~e) și substantival (despre materiale) Care are proprietatea de a arde. Materie ~ă. ~ solid. ~ gazos. ~ nuclear. /<fr. combustible

combustibil a. care are proprietatea de a arde la foc. ║ n. orice materie ce servă la facerea focului.

*combustíbil, -ă adj. (fr. combustible, d. combustion, combustiune). Care poate arde: materiĭ combustibile. S. n., pl. e. Materie de ars (ca lemnu, cărbunele, petrolu ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

combustíbil2 s. m., pl. combustíbili

combustíbil1 adj. m., pl. combustíbili; f. combustíbilă, pl. combustíbile

combustíbil adj. m., s. m., pl. combustíbili; f. sg. combustíbilă, pl. combustíbile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Combustibil ≠ incombustibil


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

COMBUSTIBIL propergol (v.).

Intrare: combustibil (adj.)
combustibil1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • combustibil
  • combustibilul
  • combustibilu‑
  • combustibilă
  • combustibila
plural
  • combustibili
  • combustibilii
  • combustibile
  • combustibilele
genitiv-dativ singular
  • combustibil
  • combustibilului
  • combustibile
  • combustibilei
plural
  • combustibili
  • combustibililor
  • combustibile
  • combustibilelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: combustibil (s.m.)
combustibil2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • combustibil
  • combustibilul
  • combustibilu‑
plural
  • combustibili
  • combustibilii
genitiv-dativ singular
  • combustibil
  • combustibilului
plural
  • combustibili
  • combustibililor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

combustibil (adj.)

  • 1. (Despre materiale) Care are însușirea de a arde.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: incombustibil un exemplu
    exemple
    • Materie combustibilă.
      surse: DLRLC

etimologie:

combustibil (s.m.)

  • 1. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Petrolul e un combustibil lichid. Combustibil solid. Combustibil gazos.
      surse: DLRLC NODEX
    • 1.1. Combustibil convențional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili reali.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare.
      surse: DEX '09

etimologie: