4 definiții pentru combinagiu
Explicative DEX
COMBINAGIU, combinagii, s. m. (Peior.) Persoană care face tot felul de combinații (necinstite). – Combina + suf. -giu.
combinagiu sn [At: DEX2 / Pl: ~i / E: combina + -giu] (Prt) Persoană care face tot felul de combinații necinstite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
COMBINAGIU, combinagii, s. m. (Peior.) Persoană care face tot felul de combinații (2) (necinstite). – Combina + suf. -giu.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
Ortografice DOOM
combinagiu s. m., pl. combinagii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: combinagiu
| substantiv masculin (M69) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
combinagiu, combinagiisubstantiv masculin
- 1. Persoană care face tot felul de combinații (necinstite). MDA2 DEX '09
etimologie:
- Combina + -giu. MDA2 DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.