3 intrări

22 de definiții

din care

Explicative DEX

COMATI s. m. pl. Nume dat (de romani) dacilor de rând (care purtau plete și capul descoperit). – Din lat. comati.

comati smp [At: DN2 / E: lat comati] Nume dat (de romani) geto-dacilor de rând.

COMATI s. m. pl. Nume dat (de romani) geto-dacilor de rând. – Din lat. comati.

COMATI s. m. pl. nume dat de romani dacilor de rând. (< lat. comati)

COMATI m. la pl. Nume dat de romani dacilor de rând. /<lat. comati

COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. – Din coamă. Cf. lat. comatus.

COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ◊ Stea comată = cometă. – Din coamă. Cf. lat. comatus.

comat, ~ă a [At: TEODORESCU, P. P. 21 / V: ~mut, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: coamă + -at] 1 (Pop; îs) Stea ~ă Cometă. 2 (Rar) Cu coamă bogată.

comut, ~ă a vz comat

cumut, ~ă a vz comat

COMAT, -Ă, comați, -te, adj. (Rar) Încomat. Stea-comată = cometă. Sus pe cer s-a arătat Stea comată strălucită. TEODORESCU, P. P. 21.

COMAȚI s.m.pl. Nume dat de romani oamenilor de rînd din Dacia (care purtau plete și capul descoperit). [Sg. comat. / < lat. comati < comatus – pletos].

COMAT ~tă (~ți, ~te) rar Care are coamă mare. ◊ Stea ~tă cometă. /Din coamă

comat a. 1. cu coamă; 2. una din cele două diviziuni ale Galiei antice: al meu tată a fost un Bren puternic în Galia comată AL.

*comát, -ă adj. (lat. comatus). Cu coamă. Galia comată, toată Galia (nordu și vestu) afară de Galia bracată (sudu).

Ortografice DOOM

comati (daci de rând) (lat.) (desp. -ti) s. m. pl.

comati (lat.) (-ti) s. m. pl.

comati s. m. pl.

comat (cu coamă) (rar) adj. m., pl. comați; f. coma, pl. comate (și în: stea comată)

comat (cu coamă) (rar) adj. m., pl. comați; f. comată, pl. comate

comat (cu coamă) adj. m., pl. comați; f. sg. comată, pl. comate

Sinonime

STEA COMA s. v. cometă, stea cu coadă.

stea coma s. v. COMETĂ. STEA CU COADĂ.

Intrare: comati
  • silabație: co-ma-ti info
substantiv masculin (M97)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • comati
  • comatii
genitiv-dativ singular
plural
  • comati
  • comatilor
vocativ singular
plural
Intrare: comat (adj.)
comat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOOM 3
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comat
  • comatul
  • comatu‑
  • coma
  • comata
plural
  • comați
  • comații
  • comate
  • comatele
genitiv-dativ singular
  • comat
  • comatului
  • comate
  • comatei
plural
  • comați
  • comaților
  • comate
  • comatelor
vocativ singular
plural
comut adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comut
  • comutul
  • comu
  • comuta
plural
  • comuți
  • comuții
  • comute
  • comutele
genitiv-dativ singular
  • comut
  • comutului
  • comute
  • comutei
plural
  • comuți
  • comuților
  • comute
  • comutelor
vocativ singular
plural
cumut
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: comat (persoană)
comat2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • comat
  • comatul
  • comatu‑
plural
  • comați
  • comații
genitiv-dativ singular
  • comat
  • comatului
plural
  • comați
  • comaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

comati, comatisubstantiv masculin plural

  • 1. Nume dat (de romani) dacilor de rând (care purtau plete și capul descoperit). MDA2 DEX '09 DN
etimologie:

comat, comaadjectiv

  • 1. rar Care are coamă bogată, cu plete bogate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: încomat
    • 1.1. Stea comată = cometă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cometă
      • format_quote Sus pe cer s-a arătat Stea comată strălucită. TEODORESCU, P. P. 21. DLRLC
etimologie:

comat, comațisubstantiv masculin

  • 1. (la) plural Nume dat de romani oamenilor de rând din Dacia (care purtau plete și capul descoperit). DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.