8 definiții pentru coluviu

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLÚVIU s. n. Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților sub acțiunea gravitației. – Din fr. colluvium.

COLÚVIU s. n. Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților sub acțiunea gravitației. – Din fr. colluvium.

colúviu sn [At: DN2 / Pl: ~ii / E: fr colluvium] Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților.

COLÚVIU s.n. Material detritic rezultat din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. [Pron. -viu. / < engl. colluvium, cf. fr. colluvion < lat. colluvio – apă murdară].

COLÚVIU s. n. material detritic din dezagregarea rocilor sub acțiunea agenților fizici și transportat la distanță mică de la locul de formare. (

COLÚVIU n. Material rezultat din fărâmițarea rocilor sub acțiunea factorilor externi și sedimentat la baza coastelor abrupte. [Sil. -lu-viu] /<fr. colluvium

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

coluviu [viu pron. vĭu] s. n., art. coluviul

colúviu s. n. [-viu pron. -vĭu], art. colúviul

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

coluviu, (engl.= colluvium) dep. de material detritic, de obicei fin, acumulat la baza versanților prin procese gravitaționale, de șiroire sau de spălare. C. poate lua forma unor îngemănări de conuri de dejecție care atenuează înclinarea versantului. V. și deluviu, eluviu, proluviu.

Intrare: coluviu
  • pronunție: coluvĭu
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coluviu
  • coluviul
  • coluviu‑
plural
  • coluvii
  • coluviile
genitiv-dativ singular
  • coluviu
  • coluviului
plural
  • coluvii
  • coluviilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

coluviu, coluviisubstantiv neutru

  • 1. Material detritic acumulat la baza pantelor și provenit din dezagregarea rocilor și din deplasarea fragmentelor lor pe versanții munților sub acțiunea gravitației. MDA2 DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.